Zilele „Miron Cristea” au ajuns la cea de-a XXVIII-a ediţie
Într-un an în care erau semne de întrebare dacă Zilele „Miron Cristea” se vor mai putea desfăşura, manifestarea tradiţională a municipiului de pe Mureşul Superior, care în urmă cu mai mulţi ani era descrisă ca o adevărată Universitate de Vară, a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, în perioada 3-5 octombrie. A fost o ediţie organizată de Centrul Cultural Topliţa, cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului României prin Serviciul Dezvoltare Comunitară şi în parteneriat cu Primăria municipiului Topliţa şi Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud.
Dr. Costel Lazăr, directorul Centrului Cultural Topliţa, spunea, în deschiderea manifestărilor, că finanţarea pentru organizarea acestei ediţii a venit de la Guvernul României „şi ne bucurăm pentru acest lucru”, astfel că nu se întrerupe şirul manifestărilor.
„În zilele noastre, în vremurile acestea tulburi, este tot mai greu să faci cultură sau să promovezi cultură, valorile româneşti”
Larisa Axinia, din partea Serviciului Dezvoltare Comunitară şi responsabilă de proiect, se arăta bucuroasă că se află printre „oameni valoroşi care, prin munca pe care o depuneţi, reuşiţi să lăsaţi urme adânci pentru istoria noastră, pentru generaţiile care vor veni”.
„Să ştiţi că în zilele noastre, în vremurile acestea tulburi, este tot mai greu să faci cultură sau să promovezi cultură, valorile româneşti.
De aceea îmi dau seama că munca pe care dumneavoastră o depuneţi, ca oameni de ştiinţă, cercetători, este un lucru extraordinar şi vă îndemn să aveţi aceeaşi încredere, speranţă că prin ceea ce faceţi lăsaţi urme importante, iar munca dumneavoastră este apreciată. Poate nu primiţi întotdeauna lauri de la autorităţi, dar să ştiţi că contaţi şi să ştiţi că este nevoie de dumneavoastră”, mai spunea dna Larisa Axinia.
Miron Cristea, un simbol al credinţei
O implicare importantă în desfăşurarea Zilelor „Miron Cristea” a avut-o primăria municipiului, sens în care Larisa Axinia a dorit să-i mulţumească edilului pentru că sprijină fiecare acţiune, indiferent de domeniul de activitate.
Sebastian Buzilă, primarul municipiului de pe Mureşul Superior, arăta că pentru topliţeni „Miron Cristea nu este doar o personalitate a istoriei noastre, este un simbol al implicării pentru naţiunea noastră, un simbol al credinţei”.
El mai remarca că Zilele „Miron Cristea” s-au organizat, din nou, datorită implicării Centrului Cultural Topliţa şi a faptului că a reuşit să obţină finanţare de la Secretariatul General al Guvernului.
„E foarte important că avem oameni ca echipa de la Centrul Cultural Topliţa, ca domnul director Lazăr Cristian Costel, care au muncit pentru organizarea şi obţinerea acestei finanţări. Le mulţumesc pentru asta şi le mulţumesc tuturor persoanelor implicate în organizarea acestor Zile”, preciza edilul.
Acesta mai arăta că din proiectele finanţate în acest an de către Secretariatul General a Guvernului, şase sunt din Topliţa. „E foarte important pentru noi. (…) Cele şase evenimente au loc concentrat, acum, în luna aceasta. E important într-un orăşel ca al nostru să avem atâtea evenimente. Meritul este al tuturor celor care au obţinut finanţarea şi îi mulţumesc şi Larisei pentru că a ajutat şi a pus umărul şi ea la obţinerea acestor finanţări”.
Sebastian Buzilă a mai amintit faptul că demersul pentru înfiinţarea unui serviciu în cadrul Secretariatului General al Guvernului care să finanţeze proiecte româneşti din Harghita, Covasna şi Mureş a fost făcut în anul 2020, împreună cu preşedintele de atunci al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. „Au fost câţiva ani în care multe din finanţări au mers, poate prea multe, în alte părţi, dar în acest an, practic, serviciul şi-a atins scopul: au venit finanţările acolo unde trebuiau”.
Directorul Arhivelor Naţionale ale României, pentru prima dată la Topliţa
A fost pentru prima dată când un director al Arhivelor Naţionale ale României a participat la un eveniment la Topliţa, Cristian Aniţa mergând la Zilele „Miron Cristea” şi în calitate de istoric – aşa cum spunea el.
Şi a mers cu una dintre lucrările scoase recent la lumină: teza de doctorat a lui Miron Cristea.
Despre această publicaţie, Cristian Aniţa spunea că este o ediţie anastatică. „Avem un cuvânt înainte scris de profesorul Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române. Avem varianta scrisă în limba română a tezei. Şi avem, totodată, în facsimil, teza în limba maghiară, cum a fost prezentată la Budapesta, în 1895. Şi ce e mai important, din punctul meu de vedere, manuscrisul tezei care se află la Arhivele Naţionale, scris de mână de Miron Cristea, şi cu însemnările sale, şi cu tăieturile, şi cu revenirile pe text, şi e reprodusă în această carte.
De asta zic că e un volum important. Şi un volum important care îşi are locul şi aici la Topliţa, locul de unde a plecat în lume primul patriarh al României întregite”.
Directorul Arhivelor Naţionale ale României mai arăta că la sediul instituţiei se află un fond personal Miron Cristea care poate fi studiat de oricine. Sunt câteva zeci de dosare din activitatea celui care a fost primul patriarh al României.
„Patriarhul Miron Cristea, personalitate marcantă a Bisericii Ortodoxe Române la răscruce de vremi”
Mesajul Preasfinţitului Părinte Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei, a fost citit de părintele Laurenţiu Panciu. În cadrul acestuia, intitulat Patriarhul Miron Cristea, personalitate marcantă a Bisericii Ortodoxe Române la răscruce de vremi, Preasfinţitul Părinte Andrei a punctat, sintetic, despre câteva aspecte legate de marea personalitate a primului patriarh a României, dr. Miron Cristea, fiu al familiei de ţărani Cristea din Topliţa Română.
Amintea că Miron Cristea a absolvit studiile teologice şi literare la Sibiu şi Budapesta. A fost secretar al ilustrului ierarh transilvănean Miron Romanul de la Sibiu, al cărui nume l-a purtat la călugărie. Din anul 1909, în calitate de episcop titular al eparhiei Caransebeşului, a condus destinele românilor din Banat, din anul 1918 din toată România ca mitropolit primar, iar din 1925 ca patriarh al Bisericii Ortodoxe, înscriindu-şi numele în cartea renaşterii naţionale a ţării noastre.
Era cunoscut şi descris de societatea din vremea sa ca mintea limpede şi superioară definitorie pentru un slujitor al lui Dumnezeu, a unei personalităţi puternice care a vibrat cu multă pasiune numai în slujba neamului propriu, cu un puternic farmec cronicăresc al cuvântului său, oferit cu dărnicie la atâtea ocazii în care inima sa de părinte al neamului îl îndeamnă să dea un sfat chibzuit, o învăţătură de aur.
Periodicul The Church Times, din Londra, în anul 1939, plângea mutarea la ceruri a celui ce a fost vocea cea mai puternică a bisericii timpului său, lăudând între altele iniţiativa ierarhului ardelean de a înfiinţa din anul 1936 o asociaţie ce îi purta numele, a cărei scop era de a încuraja difuzarea predicii şi ajutorarea oricărei fel de binefacere socială şi morală, avându-l în fruntea sa chiar pe acesta şi recunoscându-l ca pe un conducător spre buna înţelegere şi unire.
Încă din anul 1919 a fost ales în unanimitate ca membru onorific al Academiei Române şi al Societăţii Regale Române de Geografie, alături de alte numeroase distincţii meritorii.
„Astăzi şi noi cinstim memoria prin a 28-a ediţie a Zilelor Miron Cristea, în amvonul locului său natal, fapt pentru care se cuvine să adresăm arhiereasca noastră binecuvântare, însoţită de alese gânduri bune pentru organizatori, finanţatori, jertfelnici ostenitori şi dumneavoastră stimaţi invitaţi şi participanţi”, spunea Preasfinţitul Părinte Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei, în mesajul transmis.
„Topliţa nu a rămas cunoscută numai cu frigul, a intrat în sfera culturii româneşti”
Ilie Şandru, iniţiatul Zilelor „Miron Cristea”, a rememorat cei 28 de ani de existenţă a acestei manifestări.
„În 1998 am iniţiat zilele Miron Cristea. Şi nu mi-am închipuit atunci că o să ajungem la cea de-a 28-a ediţie la care participăm astăzi. E foarte mult. Aproape 30 de ani”.
Amintea că în acel an, la Topliţa, erau marcate mai multe momente importante, printre acestea fiind împlinirea a 130 de la naşterea lui Miron Cristea şi 340 de ani de la ctitoria Mănăstirii Doamnei şi 40 de ani de la resfinţirea acesteia de către PS Emilian Antal, nepotul Patriarhului Miron Cristea. Erau evenimente care, spunea Ilie Şandru, „nu puteau să treacă aşa, pe lângă noi, fără să le băgăm în seamă”.
Şi atunci a fost organizat un comitet de acţiune, în frunte cu episcopul Ioan, şi la care au participat inclusiv oaspeţi de la Bucureşti. În urma acestui comitet, s-au născut, conform procesului verbal, Zilele „Miron Cristea”, care se vor organiza anual între 18 şi 20 iulie.
Ilie Şandru îşi aducea aminte că într-o perioadă se spunea că în zilele de 18-20 iulie, la Topliţa, se desfăşoară o adevărată Universitate de Vară. „Şi aşa era. Aveam 40-50 de participanţi, oameni deosebiţi, oameni de ştiinţă, oameni de cultură, cercetători din ţară şi de peste hotare”.
El a retrăit şi momentele în care a lucrat pentru prima dată cu Vasile Gotea, chiar la cea dintâi ediţie, şi cum l-a cunoscut pe Costel Lazăr.
A amintit şi de perioadele mai puţin bune, când au lipsit banii, însă niciodată nu s-a întâmplat să nu se desfăşoare.
„Topliţa nu a rămas cunoscută numai cu frigul, a intrat în sfera culturii româneşti. S-au scris lucruri deosebite şi care rămân în istorie. Nu se vor pierde”, spunea Ilie Şandru.
În final, acesta i-a transmis sarcina administraţiei topliţene de a veghea şi în viitor asupra continuităţii manifestării. „Sunt convins, domnule primar, că veţi avea grijă şi dumneavoastră, şi primarii care vor fi în continuare, ca această sărbătoare spirituală, că aşa a fost numită – cea mai importantă sărbătoare spirituală a Topliţei – să nu se piardă, să rămână. Pentru că ar fi păcat”.
SANGIDAVA, volumul XIX
Este tradiţie ca anuarul SANGIDAVA, care reuneşte comunicările prezentate la colocviu să fie lansat în prima zi a manifestării.
Dr. Costel Lazăr amintea de ce anuarul poartă numele de SANGIDAVA. Conform geografului şi istoricului antic Ptolemeu, undeva pe Mureşul Superior s-ar fi aflat cetatea dacică Sangidava. Nu a fost descoperită, însă localnicii ştiu că se află în zona Topliţei.
Specificul anuarului SANGIDAVA este acela că faţă de alte sesiuni de comunicare, acesta este tipărit înainte ca Zilele „Miron Cristea” să aibă loc, tocmai pentru a-l putea oferi participanţilor, să-şi vadă comunicările şi să le studieze pe ale colegilor.
„Am reuşit şi anul acesta. Nu-i uşor să publici un volum şi să-l pui pe masă atunci când vin participanţii”.
Despre volumul XIX al SANGIDAVA, dr. Costel Lazăr spunea că este unul de „înaltă altă ţinută ştiinţifică. Comunicările sunt ale unor cercetători valoroşi, prieteni ai noştri de ani de zile sau prieteni mai noi”.
„Avem în faţă un volum, alături de celelalte 18, care vor fi în bibliotecile naţionale – este şi o obligaţie legală să trimitem la Biblioteca Naţională, la bibliotecile universitare. Iar acestea duc mai departe Topliţa, până la urmă, fiindcă este un volum realizat sub egida Centrului Cultural, Fundaţiei Miron Cristea, ceea ce înseamnă instituţii sau fundaţii din zona noastră”.
O expoziţie hand-made
Un moment aparte a avut loc la etajul cinematografului din Topliţa. Este vorba de o expoziţie a unor obiecte realizate de un grup non-formal, care activează în cadrul Bibliotecii Municipale „George Sbârcea”.
Participanţii la Zilele „Miron Cristea” au putut admira lucrări realizate de Olga Dobrean, cusături făcute de Eleonora Braic, ii confecţionate de Lenuţa Molnar sau lână prelucrată de Kiraly Hajnalka.
Patriarhul. Între altar şi tron
Tradiţional, din cadrul primei zile a manifestării nu a lipsit slujba de pomenire săvârşită la bustul lui Miron Cristea, amplasat în parcul central al municipiului.
Un moment inedit pentru Zilele „Miron Cristea” l-a reprezentat proiecţia filmului Patriarhul. Între altar şi tron, la acesta asistând şi liceeni din Topliţa. Este un film realizat de regizorul Laurenţiu Calomfirescu şi care face o trecere în revistă a vieţii şi activităţii celui care a fost Patriarh, Regent, Prim-Ministru, cu valoroase referiri documentare.
Sesiunea de comunicări ştiinţifice s-a desfăşurat în după-amiaza primei zile, pe trei secţiuni: Miron Cristea – Credinţă străbună; Istorie naţională; Cultură şi civilizaţie românească.
A doua zi, manifestarea s-a desfăşurat la Năsăud şi Bistriţa. După slujba de pomenire a Patriarhului la bustul acestuia, la Colegiul Naţional „George Coşbuc”, unde a învăţat Miron Cristea în tinereţe, s-a desfăşurat un deosebit simpozion ştiinţific, în organizarea domnului director al Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Alexandru Pugna. Printre alţii au luat cuvântul pr. Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Judeţene Bistriţa-Năsăud, Alexandru Pugna, oameni de cultură din judeţ, reprezentanţi ai bisericii, ai asociaţiei ASTRA etc. A urmat o vizită de documentare la Muzeul Grăniceresc Năsăud şi la Muzeul Memorial Liviu Rebreanu.
Şi în acest an programul, deşi încărcat, a reuşit să-şi atingă obiectivele propuse, dar o semnificaţie mult mai importantă o reprezintă faptul că ediţia din acest an a marcat şi Centenarul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, mai ales că cel dintâi Patriarh a fost Elie Miron Cristea, originar din Topliţa.
Organizatorii mulţumesc şi pe această cale Secretariatului General al Guvernului, Serviciului Dezvoltare Comunitară, partenerilor (Primăria municipiului Topliţa, Biblioteca Municipală „George Sbârcea” Topliţa, Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud) pentru sprijinul financiar şi implicarea în reuşita manifestărilor.
Consemnare de LIVIU C.
