Banca Regională pentru alimente Braşov caută parteneri şi în Harghita
- Împreună, se contribuie la diminuarea risipei alimentare şi sunt ajutate persoanele defavorizate
Anul trecut a fost actualizată Legea Risipei Alimentare, în sensul că sunt prevăzute măsuri pentru magazine, restaurante, cantine, autorităţi de reducere a risipei alimentare, acestea fiind obligate să reducă preţul alimentelor înainte de expirare, să doneze alimentele, să le dea pentru a fi folosite pentru mâncarea animalelor, să fie folosite la compost etc.
Conform unei statistici a Eurostat, România ocupă locul 9 în Europa la risipa alimentară, zilnic aruncându-se 6 mii de tone de mâncare bună de consum, iar anual la gunoi ajung peste două milioane de tone de alimente.
Conform Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării, tot în ţara noastră, mai mult de 46% dintre copiii de sub 6 ani de la sate trăiesc în risc de sărăcie şi malnutriţie, 60% din familiile din mediul rural nu-şi pot asigura hrana zilnică, 4,5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie.
Aceste cifre sunt publicate de către Banca pentru Alimente, o organizaţie apărută în 2016 şi extinsă în toată ţara prin intermediul unor bănci regionale care colectează şi redistribuie donaţiile alimentare de la companiile donatoare către ONG-uri cu programe sociale. Astfel, ajută activ la reducerea sărăciei, foametei, diminuarea risipei alimentare şi diminuarea daunelor ecologice aduse de deşeurile alimentare.
Banca Regională pentru alimente Braşov
Săptămâna aceasta, reprezentanţi ai Băncii Regionale pentru alimente Braşov, au vorbit, în cadrul unei conferinţe, despre activitatea acesteia şi au oferit cifre din judeţul nostru, deoarece sub umbrela ei se află judeţele Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş.
Loredana Costache, vicepreşedinte al Asociaţiei Banca Regională pentru alimente Braşov, amintea că Banca Regională pentru alimente Braşov s-a înfiinţat în 2019, an în care a donat 5.300 kg de alimente şi în care primele donaţii le-au primit pe 23 decembrie. De atunci au crescut constant, astfel că în anul trecut au ajuns la peste 1,3 milioane de kg de alimente, iar în acest an, până la 1 septembrie, la aproape 1,2 milioane de kg.
Loredana Costache spunea că unul dintre partenerii strategici este lanţul de magazine Penny. „Absolut în fiecare zi mergem în toate magazinele Penny din regiunea noastră şi preluăm tot surplusul. Deci, practic, tot ceea ce expiră poimâine, noi preluăm în seara asta. (…) O asociaţie parteneră cu noi, care este în proximitatea unui magazin Penny, dacă în plus mai are şi cantină, se duce seara, preia şi mâine dimineaţă toate acele produse sunt preparate. Şi de aici această creştere bruscă”, arăta aceasta.
Pe lângă aceste parteneriate cu lanţuri de magazine naţionale sau locale, Banca pentru Alimente desfăşoară şi alte proiecte. Unul dintre ele este Colecta Naţională de Alimente, care se organizează bianual, în magazinele partenere. De altfel, începând de anul trecut, aceasta a ajuns şi în Harghita, în cadrul Lidl, Penny, Kaufland.
Un alt proiect se desfăşoară în şcoli şi este de conştientizare. Radu Costache, manager de proiect Asociaţia Banca Regională pentru alimente Braşov, spunea că se merge în instituţii de învăţământ pentru a discuta cu elevii şi a-i face să conştientizeze că aruncarea mâncării are un impact negativ atât din punct de vedere financiar, cât şi al mediului. Arăta că în mediul rural se face mai puţină risipă şi pentru că alimentele care nu sunt consumate pot fi folosite în diferite scopuri.
Cum funcţionează concret Banca pentru Alimente? Loredana Costache explica că la nivel regional sunt parteneriate, pe de o parte cu magazine, iar pe de altă parte cu asociaţii. Magazinele donează alimentele care sunt pe cale de expirare, iar asociaţiile le preiau şi le distribuie persoanelor defavorizate. Mai mult, asociaţiile au posibilitatea să meargă după alimente şi la centrul din Braşov; însă pe cheltuiala lor şi nu a Băncii.
Banca pentru Alimente nu este afiliată politic, nu face diferenţieri confesionale sau etnice şi funcţionează exclusiv din sponsorizări.
Nu se lucrează cu persoane fizice, ci doar cu asociaţii care au programe sociale. Şi cumva intră în sarcina lor partea aceasta să facă o mică anchetă socială.
Andreea Rădăvoiu, asistent de gestiune, puncta faptul că totul se face transparent, se cunosc exact cantităţile lunare.
Ce se întâmplă în Harghita
Vicepreşedinta Asociaţiei Băncii Regionale pentru alimente Braşov spunea că cifrele din Harghita nu sunt prea bune. Din punct de vedere al cantităţii, în 2024 au fost distribuite 98.831 kg, iar în acest an, până la 1 septembrie, 92.414 kg. Raportat la regiune, reprezintă puţin sub 10% din total. „Procentul este foarte mic, ceea ce eu consider că nu este echitabil având în vedere că noi avem patru judeţe în grijă şi vrem să fim echitabili în toate cele patru”, spunea Loredana Costache.
În judeţul nostru se colaborează doar cu lanţuri de magazine naţionale. O singură dată a existat un parteneriat cu un magazin local, din Gheorgheni, care a făcut o singură donaţie. Din acest motiv, se întâmplă ca asociaţiile din judeţul Harghita să trebuiască să meargă la Braşov, acolo Banca pentru Alimente putându-le dona alimente.
Banca Regională pentru alimente Braşov colaborează cu 7 asociaţii din Harghita (în condiţiile în care în cele 4 judeţe sunt 114), iar numărul beneficiarilor este de aproximativ 10.000 de persoane. Printre ele sunt şi unele foarte mari, precum Caritas, Crucea Roşie, Congregaţia „Inimi Neprihănite” din Odorheiu Secuiesc. Iar în Gheorgheni, reprezentanţii unei case de copii preiau zilnic alimente de la Penny şi gătesc pentru 36 de copii.
Chiar şi în zona Topliţei există un partener. Având un copil cu dizabilităţi grave, o persoană s-a gândit că poate face mai mult, iar astfel, cu ceea ce Banca pentru Alimente donează, reuşeşte să împartă alimente în zona Topliţei şi Borsec.
Un alt partener este Asociaţia Right, din Miercurea-Ciuc, care distribuie alimente pentru mai mult de 70 de familii defavorizate din Şumuleu. Csato Orsolya, preşedinta Asociaţiei Right, spunea că oferă sprijin pentru aproximativ 500 de oameni şi că merge la Braşov după alimente atunci când sunt bani pentru combustibil.
Extinderea parteneriatului
Concluzionând, Loredana Costache spunea că se doreşte o dezvoltare „pentru că sunt convinsă că nevoile sunt mult mai mari”.
„Ne-ar ajuta foarte mult să identificăm alte firme care să ni se alăture în combaterea risipei alimentare şi este foarte important să se ştie că au două legi pe baza cărora se poate face acest lucru. Există legea sponsorizării, care este veche şi este ştiută de toată lumea şi există şi legea Risipei Alimentare, care a fost actualizată în anul 2024 şi prin care firmele, odată ce lucrează cu noi în această formulă, îşi recuperează TVA-ul, au şi alte beneficii fiscale şi, foarte important, evită amenzile care vor începe, pentru că vrând-nevrând Uniunea Europeană pune presiune şi pe statul român şi trebuie să se ia nişte măsuri”, arăta Loredana Costache.
La rândul lui, Radu Costache spunea că Banca Regională pentru Alimente Braşov doreşte creşterea parteneriatului, să discute „cu şcoli din judeţul Harghita, să reuşim să-i implicăm şi pe ei în aceste colecte de alimente şi, în acelaşi timp, să găsim noi parteneri, atât din punct de vedere ai partenerilor care pot să ne susţină activitatea prin a dona alimente, cât şi parteneri care să fie la firul ierbii şi să intre în contact direct cu oamenii vulnerabili şi să îi ajute cu sprijinul care vine din partea noastră”. (L.C.)
