Un erou anonim din vremuri îndepărtate
- O povestire inspirată de o descoperire arheologică
Cu 3400 de ani în urmă, sătenii terminaseră de adus lemne din pădurea apropiată şi au construit rugul. Nu este primul pe care l-au făcut şi cu siguranţă nici ultimul. Soarele trecuse deja de miazăzi când cei şase bărbaţi au adus corpul neînsufleţit al şefului. Erau camarazi de arme, au străbătut lumea cunoscută în lung şi-n lat. Au văzut marea dincolo de munţii care se înalţă spre cer, au văzut oraşe şi sate arzând, au luptat sub zidurile înalte de lemn ale centrelor din câmpia Tisei, au luptat în care trase de cai şi s-au întors acasă eroi, cu o pradă nemaivăzută până atunci de localnici: arme din bronz, podoabe de aur…
Dar timpul nu iartă pe nimeni. Anii au trecut şi eroul a îmbătrânit, dar fără să piardă respectul concetăţenilor. Mulţi au pornit la drum după poveştile auzite de la cel care le-a fost idol. Ieri însă nu s-a mai trezit. Sătenii ştiu ce au de făcut. Soarele este deja aproape de munţi, roşu spre apus, dar parcă mai vrea să vadă ce se întâmplă cu bărbatul. Parcă vrea să ducă cu el sufletul care o să se înalţe din fum şi foc într-o călătorie eternă. Eroul este aşezat pe rug, îmbrăcat modest, iar lângă el se află şi o mică ofrandă: mâncăruri şi câteva obiecte personale. Armele care l-au însoţit în odiseea vieţii i-au rămas fiului cel mare, să-i servească şi lui în lupte. Femeile vârstnice cântă monoton când noul lider cu o torţă în mână se apropie de rug şi cu capul aplecat dă foc vreascurilor. Din grupa femeilor se aude un plâns reţinut. Focul se înalţă, cuprinzând tot rugul care susţinea acum eroul. Şi arde, şi arde…
Luna era deja pe cer când flăcările începeau să se stingă, învăluind rămăşiţele în jar încins. Soţia adună într-o urnă ce a rămas din bărbat. Printre cenuşă găseşte şi un buton de os, care a fost cruţat parţial de flăcări. ,,Era de pe hamul adus din răsărit” – oftează femeia. Pe lângă o buclă de păr din bronz pune şi butonul în urnă.
Camarazii iau urna de la femeie, o duc lângă groapa săpată şi o depun. Mai toarnă o cupă de mied, mai toarnă şi peste cenuşă şi astupă mormântul. Se înalţă o movilă mică peste groapă, marcată şi de o bârnă înaltă, de care sunt atârnate panglici colorate.
Mai sunt câteva movile în zonă. Unele cunoscute, altele deja pierdute în adâncul timpului, mormintele eroilor din timpuri îndepărtate. Eroi mitizaţi, semi-zei. Aşa o să ajungă şi bărbatul acesta în câteva generaţii. Nimeni nu mai trăieşte dintre cei care l-au cunoscut, dar cei rămaşi în urmă ştiu că acolo zac eroii din poveştile auzite seara, în jurul focului. Iarna, când viscolul şuieră printre case, parcă se aude şi un strigăt de luptă dinspre movile.
Descoperirea din situl de la Arcuş – Hosszú, Sfântu Gheorghe
Nu ştim cu siguranţă dacă s-a întâmplat aşa, dar este un scenariu plauzibil. În anul 2020, în urma cercetărilor preventive efectuate de MNCR – Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în parteneriat logistic cu SC Total Business Land SRL, în situl Sfântu Gheorghe – Arcuş – Hosszú a fost descoperit un mormânt de incineraţie, format dintr-un vas-urnă şi un alt vas, având rol de capac.
Printre resturile incinerate a fost descoperit şi un buton de os (probabil corn de cerb) cu decor incizat, respectiv o buclă de păr confecţionată din bronz. Butoane similare sunt cunoscute pe o arie largă, din perioada bronzului târziu, mai ales în mediul culturii Noua, datate aproximativ între 1600-1200 î. Chr. Acest tip de decor apare şi în mormintele-puţ din mediul micenian, astăzi pe teritoriul Greciei, aproximativ dintr-o perioadă contemporană cu piesa noastră.
Este greu de precizat funcţia acestor obiecte. În lucrările de arheologie au fost menţionate sub denumiri diferite, precum şaibe, sigilii, discuri sau butoni, fiind identificate mai multe tipuri, mai ales după modul de prindere. În unele cazuri au fost descoperite în preajma unor cai înmormântaţi, probabil fiind piese de decor pe curelele de harnaşament. Alteori, cum am văzut şi înainte, erau depuse în morminte.
***
Colectivul de cercetare: Dr. Valerii Kavruk (responsabil ştiinţific), Dr. Cătălin-Dragoş Bem, Dr. Cătălin Borangic, Dr. Corina Borş, Drd. Cornel Vasile Bucurenciu, Dr. Mihai Dunca, Dr. Adrian Gligor, Dr. Nicoleta Paula Mazăre, Drd. József Puskás.
***
Material realizat de Drd. József Puskás;
Editor: Cosmina-Marcela Oltean;
Consultant: Dr. Dan-Lucian Buzea;
Foto: Arhiva MNCR;
Reconstituiri vizuale cu AI: Cosmina-Marcela Oltean, József Puskás, muzeografi la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni
