Nicuşor Dan a depus jurământul, preluând astfel mandatul de şef al statului
La nivel naţional, ziua de luni a stat sub semnul depunerii jurământului de către Nicuşor Dan şi a preluării mandantului de preşedinte al României.
Acesta a depus jurământul în Parlamentul României, reunit în şedinţă solemnă. În cadrul primului său discurs, a reamintit de faptul că este nevoie de o schimbare fundamentală, făcând şi promisiunea că va fi deschis la vocea societăţii.
Redăm, în continuare, din discursul lui Nicuşor Dan.
„Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, bineînţeles în limitele statului de drept, şi vă invit să continuaţi să fiţi implicaţi cu toată forţa socială pe care aţi dovedit-o pentru a pune presiunea pozitivă pe instituţiile statului român pentru ca acestea să se reformeze, şi vă asigur că voi fi un Preşedinte deschis la vocea societăţii şi partener cu societatea.
Pe termen scurt, România are o problemă, problema deficitului. Pe scurt, România cheltuieşte prea mult, statul român cheltuieşte prea mult faţă de ce îşi poate permite, şi chestiunea asta poate să pună în discuţie stabilitatea financiară la care am muncit cu toţii în toţi aceşti ani.
Este în interesul naţional ca România să aibă un Guvern susţinut de o majoritate parlamentară. Este în interesul naţional ca această majoritate să-şi asume reformele fiscale de care România are nevoie. Este în interesul naţional ca România să transmită pieţelor financiare mesajul de stabilitate. Este în interesul naţional ca România să transmită mediului investiţional un semnal de deschidere şi de predictibilitate. Cer partidelor politice să acţioneze în interesul naţional care urmează.
(…) Pe termen lung, România are nevoie de o reformă temeinică. În ceea ce priveşte sistemul administrativ, e nevoie ca România să reducă birocraţia şi să digitalizeze, e nevoie ca România să reformeze procesul de acces şi promovare în funcţia publică, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială şi e nevoie de o reformă a sistemului electoral.
În ceea ce priveşte economia, avem nevoie să stopăm marea evaziune fiscală, să reducem şi să eficientizăm cheltuielile statului, să asigurăm o guvernanţă şi un management profesionist la companiile de stat, să avem o strategie bine definită de dezvoltare economică, să stimulăm capacităţile agro-industriale şi de procesare, pentru a optimiza producţia agricolă, să finanţăm un sistem coerent de irigaţii, să simplificăm accesul la fonduri europene şi, cel mai important, să asigurăm un cadru favorabil investitorilor.
În ceea ce priveşte sistemul de sănătate, este nevoie de digitalizarea întregului sistem, de o echilibrare între medicină primară şi ambulatorie şi sistemul de spitale, de o strategie de investiţii în infrastructura în sistemul sanitar, de o extindere a reţelei de centre pentru tratarea dependenţelor şi de o stimulare a profesioniştilor care aleg să profeseze în medii rurale şi oraşe mici.
În ceea ce priveşte educaţia, este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic, este nevoie ca în întreg sistemul educaţional să stimulăm gândirea critică, este nevoie să corelăm învăţământul cu piaţa muncii, este nevoie să investim în educaţia timpurie, adică în creşe şi grădiniţe, şi este esenţial să prevenim abandonul şcolar.
În ceea ce priveşte justiţia, este nevoie ca parchetele să se focalizeze pe marile zone de corupţie din societate, este nevoie de o reformă a unei instituţii fundamentale, Inspecţia Judiciară, este nevoie să reducem timpul de soluţionare a dosarelor prin măsuri administrative şi uneori legislative, este nevoie să redefinim procedurile de promovare a magistraţilor şi este nevoie să reflectăm la legea Curţii Constituţionale.
În ceea ce priveşte mediul, este nevoie de o reformare a instituţiilor de autorizare şi control, de extinderea activităţii Gărzii de Mediu, de o reformă la Romsilva, de o preocupare cu privire la dezvoltarea urbană, care afectează viitorul localităţilor noastre, şi de o stimulare a gestionării eficiente a deşeurilor.
În ceea ce priveşte zona culturală, este nevoie de un program naţional de acces la cultură şi educaţie prin cultură, este nevoie de o susţinere a culturii contemporane şi a dialogului cu administraţia, de promovare a culturii române contemporane, ca resursă de prestigiu în plan internaţional, şi de punerea în valoare a patrimoniului naţional din nou ca resursă de prestigiu pentru România în plan internaţional.
În zona socială şi a egalităţii de şanse, este nevoie de simplificarea şi eficientizarea sistemului de pensii, de reforma sistemului de prestaţii sociale, de dezvoltarea serviciilor sociale în comunităţi, de dezvoltarea unui sistem de îngrijire de lungă durată şi paliativă, de eliminarea obstacolelor la accesul femeilor la piaţa muncii şi de combaterea violenţei domestice.
În ceea ce priveşte politica externă a României, este nevoie de consolidarea relaţiilor transatlantice, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la NATO şi participarea la dialogul dintre Uniunea Europeană şi NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependenţelor critice în ceea ce priveşte energia, tehnologia şi lanţurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în faţa războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru Apărare, în acord cu partenerii noştri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene.
În ceea ce priveşte relaţia cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea şi extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice şi de transport, crearea fondului de garantare al investiţiilor româneşti în Republica Moldova, continuarea şi extinderea schimburilor culturale şi academice, şi, în cele din urmă, funcţionalizarea acelor instituţii care produc dificultăţi, vămile şi Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie.
În ceea ce priveşte pe românii din Diaspora, e nevoie să eficientizăm procedurile şi serviciile consulare, să creăm o structură dedicată celor care doresc să se întoarcă acasă şi, în special, celor care doresc să se întoarcă pentru a investi în România, să reuşim să predăm sistematic limba română în comunităţile de români, pentru copii, şi să reuşim să asigurăm o reprezentare proporţională în Parlament pentru românii din Diaspora”, a spus noul preşedinte al României.
După şedinţa din cadrul Parlamentului, Nicuşor Dan s-a deplasat la Palatul Cotroceni. Garda de onoare i-a dat onorul noului preşedinte, în cadrul unei ceremonii militare. Ulterior, a fost întâmpinat în holul Palatului Cotroceni de Ilie Bolojan – preşedinte interimar din 12 februarie, după demisia lui Klaus Iohannis din funcţia de şef al statului.
