Conducerea DSVSA Harghita solicită măsuri pentru a preveni febra aftoasă
În contextul alarmant al răspândirii febrei aftoase în Europa, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Harghita a lansat un apel la acţiune. Luni, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, dr. István Robert a precizat gravitatea situaţiei epidemiologice, prezentând informaţii despre virusul febrei aftoase, focarele active din Slovacia şi Ungaria şi măsurile drastice care se impun în astfel de cazuri.
El a evidenţiat că, în cazul confirmării unui focar, toate animalele susceptibile (bovine, ovine, caprine şi porcine) dintr-un perimetru de trei kilometri trebuie sacrificate pentru a limita răspândirea bolii. De asemenea, a tras un semnal de alarmă, solicitând autorităţilor o pregătire riguroasă pentru eventualitatea neutralizării unui număr mare de animale. A subliniat importanţa unei reacţii rapide şi eficiente pentru a proteja şeptelul judeţului şi a preveni un dezastru economic.
Adăugând o notă de urgenţă la contextul deja tensionat, directorul DSVSA Harghita a subliniat fragilitatea situaţiei actuale, unde o notificare iniţială, care sugera o situaţie sub control, a fost rapid contrazisă de evoluţia alarmantă din Slovacia. Această schimbare bruscă de paradigmă evidenţiază imprevizibilitatea bolii şi necesitatea unei pregătiri constante.
În plus, în cadrul şedinţei s-a precizat raritatea febrei aftoase în România, menţionând că ultimul focar a avut loc acum 72 de ani, iar în Harghita, perioada de absenţă este şi mai îndelungată. În perioada regimului comunist, în aceste situaţii, satele erau izolate complet, iar mişcarea animalelor şi a persoanelor era strict controlată, ilustrând astfel amploarea măsurilor necesare pentru a combate această boală extrem de contagioasă.
Un aspect deosebit de îngrijorător este capacitatea bivolilor de a purta virusul timp de până la 25 de ani, reprezentând astfel un rezervor potenţial pentru răspândirea bolii. Contagiozitatea extremă a virusului, care se poate răspândi prin diverse mijloace, inclusiv vânt, vehicule, insecte şi oameni, reprezintă un alt motiv de îngrijorare.
Deşi febra aftoasă nu afectează oamenii, diversitatea tulpinilor virale şi absenţa unui vaccin eficient complică eforturile de combatere a bolii. Exemplul recentului focar din Slovacia, unde 3.500 de vaci de lapte de mare valoare vor fi sacrificate. „Aş avea o rugăminte atât către domnul prefect, cât şi către Protecţia Mediului, au fost făcute şi stabilite acele zone de îngropare în caz de focare de boală, să dăm o circulară către primării, către UAT-uri şi să reanalizăm aceste zone, aceste locuri, dacă sunt suficient de mari şi asigură protecţia mediului”, a spus dr. István Robert.
Directorul DSVSA Harghita solicită autorităţilor să se pregătească pentru eventualitatea unui focar în România, care ar necesita sacrificarea unui număr mare de animale. El a insistat asupra necesităţii reevaluării zonelor de îngropare şi a pregătirii pentru impunerea unor restricţii severe de circulaţie, care ar afecta nu doar mişcarea animalelor, ci şi a produselor animale şi a furajelor.
Dr. István Robert a menţionat că echipa sa va colabora cu reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean şi că, după perioada sărbătorilor pascale, vor fi intensificate controalele de trafic, conform unui grafic prestabilit. El a solicitat sprijinul celorlalte instituţii, îndemnându-le să contacteze imediat Direcţia Sanitară Veterinară în cazul în care deţin informaţii despre transporturi suspecte. „Abordăm cu maximă seriozitate orice reclamaţie, notificare”, a precizat dr. István Robert.
În contextul măsurilor de prevenţie prefectul judeţului Harghita, Petres Sándor, a anunţat demararea unei acţiuni comune cu primăriile pentru a reverifica locaţiile destinate îngropării animalelor. Totuşi, el a subliniat faptul că aceste zone nu au fost proiectate pentru a gestiona un număr masiv de animale, un scenariu care depăşeşte orice estimare iniţială. Prefectul a ţinut să clarifice că discuţiile din cadrul Colegiului Prefectural nu reprezintă un motiv de alarmă imediată, ci mai degrabă o măsură de precauţie. El a insistat asupra necesităţii ca autorităţile să fie pregătite pentru orice eventualitate, fără a genera panică în rândul populaţiei.
„N-aş vrea ca presa să ia această discuţie ca o alarmă imediată. Nu este cazul. Deocamdată, trebuie să ne pregătim noi, autorităţile competente, pentru a putea gestiona orice situaţie care poate să apară”, a subliniat prefectul.
EMILIA Ş.
