Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
În 23 august 1939 s-a semnat, la Moscova, Pactul de neagresiune sovieto-german. El era însoţit de un Protocol adiţionat considerat „strict secret”.
Îl prezentăm cititorilor, tradus după faimosul document, descoperit după cel de-al Doilea Război Mondial, în arhivele vest-germane: Cu ocazia semnării Pactului de neagresiune dintre Reichul German şi URSS, Subsemnaţii – reprezentanţi ai celor două părţi – au discutat în cadrul unor convorbiri considerate strict confidenţiale, problema delimitării sferelor de influenţă în Europa de Est. Aceste convorbiri au condus la rezultatul consemnat mai jos:
- În cazul unor schimbări teritoriale şi politice în regiunile ce aparţin Statelor Baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera de nord a Lituaniei va constitui linia de despărţire a sferelor de interes ale Germaniei şi URSS. În legătură cu aceasta, interesul Lituaniei în zona Vilno este recunoscut de ambele părţi.
- În cazul unor schimbări teritoriale şi politice în regiunile ce aparţin Statului Polonez, sferele de influenţă ale Germaniei şi URSS vor fi delimitate aproximativ pe linia râurilor Narev, Vistula şi Sam. Problema dacă ar fi de dorit, în interesul ambelor părţi, păstrarea independenţei Statului Polonez şi locul unde vor fi trasate frontierele unui asemenea stat, se vor rezolva definitiv doar în cursul desfăşurării evenimentelor politice viitoare. În orice caz, ambele guverne vor soluţiona această problemă pe calea unei înţelegeri amicale.
- În ce priveşte Europa de Sud-Est, partea sovietică insistă asupra interesului ei pentru Basarabia. Partea germană declară că manifestă o totală lipsă de interes faţă de acest teritoriu.
- Protocolul acesta va fi păstrat, de către ambele părţi, în cel mai strict secret.
Moscova, 23 august 1939
Pentru Guvernul Reichului German, V. Ribbentrop Din împuternicirea Guvernului URSS, W. Molotov
Ultimatumul sovietic din iunie 1940
Când lui George Davidescu, ambasadorul României la Moscova, i s-a comunicat, în seara zilei de 26 iunie 1940, că era convocat la Ministerul Afacerilor Externe sovietic, pentru aceeaşi zi, la ora 22:00, el a intuit că această convocare nu prevestea nimic bun, că asupra lui şi a ţării sale se va abate o mare nenorocire, ceea ce s-a şi întâmplat. Era însă hotărât s-o înfrunte.
Sosit la ministerul sovietic respectiv, George Davidescu a fost primit imediat de Molotov, care i-a citit următorul ultimatum brutal:
„În anul 1918, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, România a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia) o parte a teritoriului ei, Basarabia, încălcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal de ucraineni. Uniunea Sovietică nu s-a împăcat niciodată cu faptul luării cu forţa a Basarabiei, ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o singură dată şi deschis în faţa lumii. Acum, când slăbiciunea militară a URSS este de domeniul trecutului, iar situaţia internaţională care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor moştenite din trecut, pentru a pune, în sfârşit, bazele unei păci solide între ţări, URSS consideră necesar şi oportun ca, în interesul stabilirii adevărului, să păşească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.
Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic de chestiunea transmiterii către URSS a acelei părţi a Bucovinei a cărei populaţiune este legată în marea ei majoritate de Ucraina sovietică, prin comunitatea soartei istorice, cât şi comunitatea de limbă şi compoziţiune naţională. Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părţii de nord a Bucovinei către URSS ar putea reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire prin dominaţiunea de 22 de ani a României în Basarabia.
Guvernul sovietic propune Guvernului regal al României:
- Să înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia;
- Să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei, cu frontierele potrivit cu harta alăturată;
- Guvernul sovietic îşi exprimă speranţa că Guvernul român va primi propunerile de faţă ale URSS şi că aceasta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale paşnică conflictul prelungit dintre URSS şi România.
Guvernul sovietic aşteaptă răspunsul Guvernului regal al României în decursul zilei de 27 iunie”.
Ilie ŞANDRU
(Din volumul Basarabia iarăşi şi iarăşi…, ediţia a II-a, lansat la Colocviile Naţionale O.C. Tăslăuanu de la Bilbor)
