Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Şedinţa ordinară a Consiliului local municipal Miercurea-Ciuc: Doi consilieri locali, cu susţinerea unanimă a tuturor celorlalţi prezenţi la şedinţă, vor să creeze Ţinutul Secuiesc autonom printr-o hotărâre a Consiliului municipal! | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Politic » Şedinţa ordinară a Consiliului local municipal Miercurea-Ciuc: Doi consilieri locali, cu susţinerea unanimă a tuturor celorlalţi prezenţi la şedinţă, vor să creeze Ţinutul Secuiesc autonom printr-o hotărâre a Consiliului municipal!
Şedinţa ordinară a Consiliului local municipal Miercurea-Ciuc: Doi consilieri locali, cu susţinerea unanimă a tuturor celorlalţi prezenţi la şedinţă, vor să creeze Ţinutul Secuiesc autonom printr-o hotărâre a Consiliului municipal!

Şedinţa ordinară a Consiliului local municipal Miercurea-Ciuc: Doi consilieri locali, cu susţinerea unanimă a tuturor celorlalţi prezenţi la şedinţă, vor să creeze Ţinutul Secuiesc autonom printr-o hotărâre a Consiliului municipal!

Punct distinct

La şedinţa ordinară a Consiliului local din data de 27 iunie 2014, punctul distinct de pe ordinea de zi – „Proiectul de hotărâre privind unele măsuri privind apărarea unor interese legitime ale locuitorilor din municipiul Miercurea-Ciuc”, un proiect iniţiat de consilierii Veres Dávid şi Somay Péter, având la bază avizele favorabile din partea comisiilor de specialitate, a trecut fără nici o rezervă de la proiect de hotărâre la hotărâre a Consiliului local.

 

Concret

Consiliul local hotărăşte: Art. 1. (1) Adoptă Petiţia adresată Parlamentului şi Guvernului României, care se găseşte în Anexa la hotărâre; (2) Încredinţează primarul municipiului Miercurea-Ciuc, să transmită Petiţia instituţiilor şi organelor enumerate în art. 3 şi să o susţină în faţa lor. Art. 2. Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează primarul municipiului Miercurea-Ciuc. Art. 3. Prezenta hotărâre se comunică Instituţiei Prefectului – judeţul Harghita, Comitetului Regiunilor din UE, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei (CALRCE), precum şi Consiliului Drepturilor Omului, din cadrul ONU.

 

În introducere

În introducerea la Petiţia adresată Parlamentului şi Guvernului României se spune: „Orice reformă administrativă dintr-o ţară trebuie să se realizeze în primul rând având în vedere interesele pe termen lung ale populaţiei, respectarea principiilor democraţiei şi ale angajamentelor internaţionale ale ţării respective. La delimitarea unităţilor administrativ-teritoriale se va ţine cont în mod obligatoriu de voinţa populaţiei din unitatea respectivă. Un astfel de proces trebuie să fie bazat pe un studiu elaborat de specialişti, cu excluderea intereselor politice de moment. Un astfel de studiu a fost elaborat în România de o comisie de experţi, avându-l în frunte pe profesorul de drept constituţional Ioan Stanomir (Raport al Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România). Raportul acordă o atenţie specială teritoriilor locuite de minorităţi naţionale, care necesită tratament special, prin prisma unor convenţii internaţionale ratificate de România”.

 

Sunt scoase în evidenţă următoarele:

„Orice efort de reorganizare administrativă este obligatoriu să ia în considerare dimensiunile care ţin de protecţia minorităţilor naţionale. Şi aceasta, cu atât mai mult, cu cât este important ca acest efort să conducă la efecte secundare de natură să afecteze identitatea acestor minorităţi naţionale – este vorba despre un punct foarte sensibil al oricărei reforme administrative, deoarece această realitate a caracterizat reorganizările administrative precedente. Din acest punct de vedere, unele acte normative internaţionale trebuie luate în considerare, şi anume: Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare, ratificată de România prin Legea nr. 282/2007, în art. 7 (obiective şi principii), stabileşte că „în ceea ce priveşte limbile regionale sau minoritare, în zonele în care aceste limbi sunt folosite şi în funcţie de situaţia fiecărei limbi, părţile îşi întemeiază politica, legislaţia şi practica pe următoarele obiective şi principii: …b) respectarea ariei geografice a fiecărei limbi regionale sau minoritare, în aşa fel încât diviziunile administrative existente ori noi să nu constituie un obstacol pentru promovarea respectivei limbi regionale sau minoritare”. De asemenea, „conform art. 16 din Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, ratificată prin Legea 33/1995, părţile se vor abţine să ia măsuri care, modificând proporţiile populaţiei din arii locuite de persoane aparţinând minorităţilor naţionale, sunt îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor decurgând din principiile înscrise în prezenta convenţie-cadru”. „O problemă specifică este ridicată de art. 5 din Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea 199/1997, care reglementează protecţia limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi conform căreia pentru orice modificare a limitelor locale, colectivităţile locale în cauză să fie consultate în prealabil, eventual pe cale de referendum, acolo unde legea permite etc.”. În concluzie se precizează: „trasarea limitelor noilor regiuni trebuie efectuată cu respectarea acestor principii, care ar trebui reluate în textul legii fundamentale, în articolul care va reglementa organizarea administrativ-teritorială”.

 

Mai sunt invocate

Art. 11 din Recomandarea 1201/1993 a Adunării Parlamentare al Consiliului Europei; Rezoluţia 1334/2003 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, de asemenea sunt invocate următoarele: „Cu ocazia aderării la Consiliul Europei, România s-a angajat unilateral să respecte aceste recomandări, iar de atunci a afirmat de foarte multe ori că politica sa faţă de minorităţi se bazează pe principiile europene; cu ocazia vizitei din aprilie 2013 la Consiliul Europei, premierul Victor Ponta a promis că la regionalizarea ţării se vor respecta toate angajamentele internaţionale ale României”.

 

Se reproşează României

„Cu toate acestea – spun iniţiatorii hotărârii locale – România nu a pus în practică nimic din aceste principii, ba mai mult, cu ocazia procedurii legislative legate de proiectul de lege privind Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc, Consiliul Legislativ al Parlamentului, dând o interpretare abuzivă şi de rea credinţă articolului 12 din Recomandarea 1201, l-a folosit drept argument tocmai împotriva drepturilor colective”.

 

Probleme ale poporului secuiesc…

„Cei peste 23 de ani care au trecut din decembrie 1989 au demonstrat – precizează iniţiatorii petiţiei – că aceste probleme ale poporului secuiesc nu se pot rezolva la nivelul statului. Din 1993, formaţiunile politice maghiare din România au depus eforturi considerabile, pentru ca în cadrul statului să înceapă o dezbatere deschisă şi la obiect despre autonomie. Mulţumită acestor eforturi, deja se poate vorbi în public, obiectiv şi fără patimi despre acest subiect. Un fapt deosebit de important este acela că în 2007-2008 s-a organizat un referendum în Ţinutul Secuiesc, al cărui rezultat este extrem de clar: 210.000 de persoane (peste 99% dintre cei chestionaţi) s-au pronunţat în favoarea Ţinutului Secuiesc. Într-o democraţie doleanţele poporului sunt respectate, aşa ar trebui să procedeze şi autorităţile din România”. În opinia iniţiatorilor: „În privinţa suportului extern însă situaţia este şi mai puţin fericită. Guvernul şi Parlamentul de la Bucureşti – prin diferite metode – au reuşit mereu să creeze impresia falsă că procedează în mod democratic, respectând voinţa poporului secuiesc. Ar fi deci un pas extrem de important dacă autorităţile locale din Ţinutul Secuiesc ar formula critici cu privire la aşa-zisa rezolvare a problemelor minorităţilor naţionale din România, respectiv cu privire la preconizata regionalizare a ţării, care în forma propusă de Guvern ar avea consecinţe deosebit de nefaste pentru Ţinutul Secuiesc şi ar formula chiar ei doleanţa comunităţilor pe care le reprezintă”.

Din aceste motive, aşadar, reprezentanţii locuitorilor municipiului Miercurea-Ciuc au adoptat următoarea petiţie, prin care…

 

…se solicită:

Parlamentului şi Guvernului României să respecte toate angajamentele internaţionale ale României, în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale; în acest sens se solicită cu precădere respectarea principiilor conţinute în art. 11 din Recomandarea 1202/1993 şi art. 12 şi 16 din Recomandarea 1334/2003 ale Adunării Parlamentare al Consiliului Europei, respectiv Carta Europeană a Limbilor regionale sau Minoritare; să se creeze o regiune administrativă a României, care să fie denumită Ţinutul Secuiesc şi care să cuprindă toate localităţile din anexa la prezentul memorandum (în anexă sunt cuprinse 153 de poziţii cu denumirea comunei/oraşului, denumirile în limba maghiară, scaunul <subdiviziuni administrativ-teritoriale ale Ţinutului Secuiesc> şi judeţul din care acestea fac parte) şi numai aceste localităţi; un statut autonom acestei regiuni, pe baza unei legi organice, ce va fi înaintat Parlamentului României; delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul acestei regiuni să se realizeze prin referendum local; în acele unităţi teritorial-administrative în care ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte 10%, limba acesteia să fie recunoscută ca limbă oficială în unităţile teritorial-administrative respective, având acelaşi statut cu limba oficială a statului.

 

Expunere de motive

În expunerea de motive a petiţiei şi a preambulului acesteia iniţiatorii au precizat următoarele motive care au condus la luarea hotărârii despre care vorbim: „Pentru un consiliu local este mai mult decât natural să adopte hotărâri având în vedere în primul rând dorinţele şi interesele comunităţii locale. De aceea este nu numai legal, dar este perfect logic, ca în chestiuni de o importanţă majoră să iniţieze referendum local, astfel ca să acorde posibilitate comunităţii locale să se implice în luarea deciziilor. O astfel de problemă majoră este statutul şi viitorul Ţinutului Secuiesc, regiune din care face parte în mod tradiţional municipiul Miercurea-Ciuc. De aceea am iniţiat în anii care au trecut referendum pe această temă. Regretabil, acesta a fost practic împiedicat de prefectul judeţului Harghita. În consecinţă am solicitat membrilor consiliului local să consulte într-o scală cât mai largă populaţia oraşului pe această temă. Din sintetizarea părerilor populaţiei a reieşit petiţia pe care o supunem atenţiei aleşilor legitimi ai comunităţii ca să o confirme prin votul lor”.

 

Ce va fi, mai devreme sau mai târziu, vom afla

Cele cuprinse în petiţie, în preambul şi în expunerea de motive, sunt lucruri despre care am mai auzit. Nu este nimic care să mă sperie şi nici să mă îngrijoreze. Hârtiile, probabil, îşi vor urma cursul, vor ajunge (sau nu?) la destinaţie, organismele Uniunii Europene vor ridica din nou o sprânceană auzind că România nu ia aminte la doleanţele şi nu respectă voinţa „poporului secuiesc” şi se vor întreba, poate, cum sunt posibile toate acestea în condiţiile în care reprezentanţii acestei minorităţi au fost prezenţi în toate Guvernele şi sunt şi în prezent acolo unde se iau decizii. Sigura chestiune care mă deranjează este că „poporul secuiesc” nu vrea să recunoască sincer şi deschis adevărul că nu este câtuşi de puţin oprimat, că viaţa acestui popor este la fel cu cea a poporului român, ba îndrăznesc să spun că în unele privinţe acest „popor secuiesc” este chiar răsfăţat!

AURELIA ILUŢ

Comentarii:

comentarii

8 comments

  1. Eu nu inteleg obstinatia cu care d-nii consiieri si primarul din M.Ciuc solicita autonomie! Ce au romanii din alte judete si nu au maghiarii din Harghita? Sa-mi arate un drept constitutional de care ei nu beneficiaza. De la dreptul de vot pina la dreptul de a-i scrie pe cruce in limba materna, ce le lipseste? Poate doresc ca NUMERELE sa fie “scrise“ in l.maghiara, sau ca la toaleta publica sa se scrie in doua limbi: W.C. si W.C.!
    Toate cerintele formulate exprima o profunda lipsa de respect pentru concetatenii etnici romani, dorinta de separatism sovin, chiar cu riscul degenerarii “poporului secuiesc“ prin incest. Aceasta pozitie numai democratica si europeana nu poate fi. Ea tine, deja, de patologic.

  2. Eu nu cred că dl.consilier a votat o asemenea ineptie. Mai degrabă cred că nu a inteles ce s-a votat, fie din superficialitate, fie este incapabail de a sesiza tertipurile folosite de șovinii maghiari! Indiferent de motiv, ar trebui sa se gândească serios la demisie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.