Un asteroid din Centura principală poartă numele unui harghitean
- Uniunea Astronomică Internaţională a aprobat luna aceasta ca asteroidul 761083 să poarte numele de Micloş
Cosmin-Sorin Micloş, originar din Miercurea-Ciuc, unde a locuit până acum câţiva ani, a fost atras de astronomie încă de pe vremea liceului. Se întâmpla la sfârşitul anilor ’90. A fost autodidact, ieşea singur pe teren şi privea stelele, iar cu ajutorul unei hărţi copiate de mână încerca să identifice Carul Mare, Carul Mic şi alte corpuri cereşti.
Mult mai târziu a pus bazele unui cerc de astronomie în Miercurea-Ciuc, intitulat Ucenicul Astronom. Era pe la mijlocul anilor 2010 şi investise aproximativ 2.000 de euro pentru achiziţia unui telescop şi a unei machete a sistemului solar. Sediul Cercului era amenajat în incinta gării CFR din Miercurea-Ciuc, unde avea şi biroul, iar observaţiile le făcea de pe peron.
La puţin timp, alături de alţi pasionaţi de astronomie a înfiinţat Asociaţia Ucenicul Astronom. Iar activitatea în astronomie a crescut. Din 2016, de când s-a înfiinţat asociaţia, activităţile în domeniu s-au înmulţit. Acum sunt organizate tabere dedicate în multe locuri din ţară, iar Cosmin Micloş face periodic şi observaţii deschise pentru public. De asemenea, Asociaţia Ucenicul Astronom a ţinut cursuri de formare pentru cadrele didactice, organizate de ESERO România la Mărişel, judeţul Cluj, având o contribuţie importantă la introducerea de către Ministerul Educaţiei a disciplinei opţionale „Aventura cunoaşterii Universului” în programa pentru învăţământul gimnazial, adresată elevilor din clasele a V-a şi a VII-a.
Să mai spunem că în acest an, membri ai Asociaţiei Ucenicul Astronom au fost evaluatori la Olimpiada Naţională de Astronomie şi Astrofizică.
EURONEAR
În urmă cu aproximativ 20 de ani, doi români, Ovidiu Văduvescu şi Mirel Bîrlan, au pus bazele proiectului EURONEAR (European Near Earth Asteroids Research).
Ovidiu Văduvescu este dublu doctor în astronomie (UBB Cluj 1997) şi astrofizică (Universitatea York, Toronto 2005). A fost consultant în teze de doctorat şi supervizor în doctorate pentru mai multe universităţi din ţară. A mai activat şi în cadrul altor universităţi şi institute din lume.
Mirel Bîrlan este doctor şi director al Institutului Astronomic al Academiei Române.
Revenind, cei doi au fondat EURONEAR, organizaţie care acum numără peste 40 de membri din 9 ţări, şi peste 100 de colaboratori.
În 2006, când s-a înfiinţat EURONEAR, au făcut cercetare pe obiectele care au un potenţial impact sau un potenţial pericol pentru Pământ şi aşa au descoperit mai mulţi asteroizi în centura principală.
Propunerea
Recent, Cosmin Micloş primea o veste uimitoare: unul dintre asteroizi urma să-i poarte numele.
El spunea pentru publicaţia noastră că sunt reguli stricte atunci când se denumesc obiecte cereşti, cum ar fi un asteroid în cazul de faţă. Cine îl descoperă nu poate să-i pună numele său, însă poate face o propunere.
„Şi am primit şi eu un mail de la Ovidiu Văduvescu, din insulele Canare, care mi-a adus la cunoştinţă că la propunerea lui Valentin Grigore (membru fondator al Societăţii Astronomice Române de Meteori – n.a.), el are posibilitatea să propună către Uniunea Astronomică Internaţională un nume pentru a i se da unui asteroid pe care ei l-au descoperit în cadrul programului EURONEAR.
(…) Mi-a cerut să trimit un CV. Cei de la Uniunea Astronomică Internaţională, din cadrul comisiei care denumeşte obiectele (Minor Planet Commission), au fost foarte stricţi, să vadă că sunt apolitic şi că toată activitatea mea se îndreaptă către educaţie, nu către activitatea politică.
Am trimis un CV, Ovidiu mi-a făcut un proposal, adică o descriere a mea în maximum 180 de caractere, dacă nu mă înşel atâta este limita impusă de ei, o descriere şi mi s-au propus 3 variante de nume: Micloş Cosmin, Micloş sau Cosmin Micloş. Am ales Micloş ca să se bucure şi familia mea, să lovesc şi în tata, şi în mama, şi în frate. Pentru că dacă pun Micloş Cosmin Sorin e ţintit numai către mine, dar cine vine după mine şi poartă numele de Micloş să ştie că are acolo o piatră în centura principală de asteroizi”.
„M-a luat şi pe mine prin surprindere – ne împărtăşea Cosmin Micloş – pentru că nu mă aşteptam, pentru că în astronomia românească sunt oameni mult mai în vârstă ca mine şi care au activităţi mult mai îndelungate. Am rămas cu o plăcere mare în suflet: nu am ajuns pe staţia spaţială, dar în schimb am un loc acolo în spaţiu.
E onoarea pe care o ai pentru că nu sunt mulţi cu un astfel de statut şi chestia asta rămâne acolo cât timp asteroidul stă în centura de asteroizi”.
L-am întrebat pe Cosmin Micloş dacă atunci când a înfiinţat asociaţia îşi imagina că un asteroid îi va purta numele. „Acum, dacă mă uit înapoi în urmă cu 9-10 ani, când făceam serile acelea pe la gară şi mă chinuiam, nici nu mi-a trecut prin gând aşa ceva.
Le mulţumesc celor de la EURONEAR, lui Ovidiu Văduvescu, Valentin Grigore, că au avut încredere în mine. De fapt, Ovidiu Văduvescu a avut această onoare să-l denumească după mine şi mi-a şi scris un mesaj că este foarte bucuros că a reuşit şi că merit pe deplin această recunoaştere internaţională. Că de fapt este o recunoaştere internaţională. Când mă uit pe listă câţi români suntem, toţi au realizat câte ceva în România în domeniul acesta, iar când mă uit pe lista internaţională, sunt alături de tot felul de personalităţi care au CV-uri impresionante”.
Cosmin Micloş, pe o listă selectă
Preşedintele Asociaţiei Ucenicul Astronom ne spunea că sunt descoperite aproximativ un milion şi jumătate de astfel de obiecte. Însă, doar 25 de mii au şi nume de persoane, iar dintre acestea doar 60-70% mai sunt în viaţă. Un număr de 66 de obiecte cereşti poartă numele unor români şi, la fel, un procent de 60-70% mai sunt în viaţă.
„Ce este interesant – sublinia Cosmin Micloş – este că în buletinul care a fost anunţat şi publicat pe pagina Uniunii Astronomice Internaţionale sunt coleg cu Lewis Hamilton, pilotul de la Formula 1. În acelaşi buletin, cu numărul 13, dacă nu mă înşel, este şi Lewis Hamilton. Şi mai sunt personalităţi din toată lumea”.
„Doresc ca asteroidul meu să nu ne viziteze”
Asteroidul 761083 a fost descoperit pe 23 august 2015, în la Palma. Iar începând cu data de 11 august, odată cu apariţia buletinului numărul 5, în nomenclatorul corpurilor mici publicat de grupul de lucru al Uniunii Astronomice Internaţionale, la pagina 13, asteroidul apare cu numele de Micloş.
Cosmin ne spunea că sunt site-uri de pe care poţi cumpăra stele, dar care nu sunt serioase, din mai multe motive. Explica că toate stelele care sunt vizibile sunt deja identificate, numerotate, sunt „botezate”. Aşa cum e site-ul care vinde pământ pe Lună, doar că nu ajungi niciodată acolo, sunt şi site-uri care zic că-ţi vând stele, dar e o stea care ori se află în emisfera Sudică (şi poţi să o vezi) sau dacă se află în emisfera Nordică îţi trebuie un telescop super performant să o poţi identifica – cu un telescop profesional nu ai cum să o vezi.
„Dar aici e vorba de Uniunea Astronomică Internaţională. Este o bază de date în care poţi să intri şi să vezi exact unde se află acum asteroidul”, spunea Cosmin Micloş.
L-am mai întrebat dacă l-ar lua acasă, dacă ar fi posibil. „Eu doresc ca asteroidul meu să nu ne viziteze. Doamne fereşte să ne viziteze, că am păţi şi noi ca dinozaurii. E bine să stea acolo, să-şi vadă de traiectoria lui între Marte şi Jupiter, să se înţeleagă bine cu vecinii lui, români, bineînţeles, şi cu alţi străini, şi cu cei care nu sunt botezaţi, aceia vreo 1.500.000 cât sunt identificaţi deocamdată. Să stea acolo şi să ne lese pe noi în pace, pentru că avem noi problemele noastre aici pe Pământ şi încercăm să le rezolvăm aşa cum putem”, încheia Cosmin Micloş.
LIVIU C.
