Rezilienţa apei şi adaptarea la schimbările climatice, discutate la Miercurea-Ciuc
- Preşedinta Comitetului European al Regiunilor: „Doar cu beton şi cu asfalt nu putem rezolva problema acestor precipitaţii abundente”
La Miercurea-Ciuc a avut loc luni conferinţa „Rezilienţa apei în zonele montane în contextul impactului schimbărilor climatice”, un eveniment care a reunit cercetători, reprezentanţi ai administraţiei locale şi organizaţii civice.
Tema centrală a fost găsirea unor soluţii concrete pentru gestionarea resurselor de apă în zonele montane, în contextul schimbărilor climatice, dar şi discutarea modului în care autorităţile locale pot contribui la aplicarea politicilor europene şi la atragerea de finanţări.
Organizatorii conferinţei au fost Consiliul Judeţean Harghita, Asociaţia REPER21 – coordonatorul naţional al Convenţiei Europene pentru Climă în România – şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane din Miercurea-Ciuc.
Borboly Csaba, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Harghita, membru al Comitetului Regiunilor şi organizator al conferinţei, a evidenţiat importanţa evenimentului, subliniind rolul Comitetului Regiunilor în procesul legislativ european, unde „regiunile trebuie să aibă o voce”, şi a accentuat relevanţa temei rezilienţei apei pentru comunităţile din zona montană.
„Ţinem o conferinţă legată de rezilienţa apei, care aici, în zona muntoasă, pentru noi este una de importanţă majoră, pentru că se vede că avem semnale foarte puternice că trebuie să găsim soluţii, atât pentru agricultură, cât şi pentru natură”, a declarat Borboly Csaba.
Acesta a afirmat că astfel de iniţiative şi evenimente sunt binevenite, deoarece deciziile trebuie pregătite pe baza discuţiilor din mediul ştiinţific. Borboly a menţionat că acest lucru lipseşte adesea în România, unde politicienii iau deseori hotărâri „din mânecă”, fără a avea la bază studii sau analize ştiinţifice. De asemenea, a făcut referire la Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene, punctând că toate regiunile, judeţele, oraşele şi comunele din România trebuie să aibă un punct de vedere „care să fie şi urmat de finanţări”.
Prezentă la conferinţă a fost şi preşedinta Comitetului European al Regiunilor, Tüttő Kata, care a explicat că rezilienţa apei reprezintă o provocare majoră la nivelul Comitetului Regiunilor, arătând că această problemă afectează toate regiunile europene. Ea a subliniat că schimbările climatice au un impact puternic atât asupra zonelor mediteraneene, cât şi asupra celor montane, unde se observă o scădere a capacităţii de reţinere a apei şi o creştere a imprevizibilităţii precipitaţiilor.
Discuţiile s-au axat şi pe viitorul buget al Uniunii Europene de după 2028. Preşedinta Comitetului Regiunilor a ridicat problema resurselor necesare pentru proiectele legate de apă, biodiversitate şi adaptare climatică, evidenţiind importanţa implicării autorităţilor locale în planificarea şi gestionarea fondurilor, întrucât acestea sunt cele care implementează cea mai mare parte a politicilor europene.
Referitor la situaţia din regiunile montane, Tüttő a menţionat că se lucrează la elaborarea unui plan, un proces complex, şi a insistat asupra faptului că autorităţile trebuie să investească atât în reducerea emisiilor de carbon, cât şi în măsuri de adaptare.
„Vedem foarte bine că doar cu beton şi cu asfalt nu putem rezolva problema acestor precipitaţii abundente. Şi trebuie să găsim soluţii mai apropiate de natură, care sună bine, doar că costă mult şi necesită o investiţie pe termen lung”, a spus Tüttő Kata.
La rândul său, directorul Institutului de Cercetare pentru Resurse Montane, dr. ing. Szép Róbert, a avertizat că zonele montane sunt deja afectate de schimbările climatice, unde temperaturile cresc mai rapid decât în cele extracarpatice. Acesta a menţionat că aceste schimbări climatice vor duce, într-un timp relativ scurt, inclusiv la modificarea vegetaţiei montane.
„Vegetaţia forestieră este din ce în ce mai puţin rezilientă, este suficient să ne uităm în jurul nostru şi să vedem zeci, sute de hectare de pădure care se usucă în zonele montane, putem vedea dăunători care se înmulţesc din ce în ce mai accentuat an de an din cauza schimbărilor climatice şi implicit deficitul apei în zonele acestea carpatice va reprezenta o problemă esenţială”, a explicat dr. ing. Szép Róbert.
El consideră că, fără intervenţii rapide, cum ar fi construirea de poldere sau refacerea meandrării Oltului, acolo unde este posibil, deficitul de apă se va agrava, afectând atât agricultura, cât şi aprovizionarea cu apă potabilă din fântâni. Szép Róbert a adăugat că este necesară renunţarea treptată la monocultura de molid, vulnerabilă la secetă, şi revenirea la păduri de amestec, mai reziliente, aşa cum existau în trecut.
„Din determinările noastre, aplicând cel mai negru scenariu climatic, prevedem că dacă nu spargem cumva tipul acesta de monocultură a molidului, pierderile vor fi semnificative, se vor duce la câteva milioane de hectare de molid, pierdere pe toţi Carpaţii româneşti. Este o soluţie aceasta, să venim cu nişte specii autohtone reziliente, pentru că din păcate în perioada comunistă foarte multe păduri au fost transformate în monoculturi”, a precizat directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane din Miercurea-Ciuc.
Într-o intervenţie online, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac, a apreciat iniţiativa de a pune în discuţie problema apei.
„O temă vitală, o temă urgentă, o temă care ne priveşte pe toţi. Apa este esenţială pentru viaţă, pentru sănătate, pentru economie, pentru stabilitatea climatică. Este şi o resursă limitată, iar până în 2030 cererea de apă ar putea depăşi resursele disponibile cu 40%. Acesta este contextul în care acţionăm. Schimbările climatice sunt provocarea definitorie a următoarelor decenii”, a menţionat Ramona Chiriac.
Ea a evidenţiat impactul direct al schimbărilor climatice asupra României, precum seceta, scăderea debitelor de apă, reducerea producţiei agricole şi a energiei hidro, precum şi creşterea fenomenelor extreme, inclusiv inundaţii care afectează anual sute de mii de persoane şi generează pagube de miliarde de euro.
A explicat că Uniunea Europeană a dezvoltat un cadru legislativ şi programe dedicate protejării resurselor de apă, inclusiv Pactul Verde, Life, Interreg şi sistemul Copernicus, precum şi mecanisme de sprijin pentru comunităţile afectate de inundaţii, cum ar fi Fondul European de Solidaritate şi programe din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Ea a menţionat strategia pentru rezilienţa apei adoptată în 2024, care urmăreşte patru obiective majore: restaurarea şi protejarea ciclului apei, dezvoltarea unei economii eficiente a apei, digitalizare şi infrastructură modernă, asigurarea accesului la apă curată şi formarea de competenţe tehnice şi digitale în sectorul apei.
„Toate aceste instrumente sunt relevante şi pentru România, dar succesul depinde de colaborarea între administraţia centrală, autorităţile locale, societatea civilă şi comunităţi. (…) Vă doresc un dialog eficient şi curajos, un dialog care să ducă la politici solide pentru protejarea celei mai preţioase resurse pe care o avem, apa”, a spus şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
EMILIA ŞERDEAN
