Proiecte finalizate şi planuri de viitor în comuna Subcetate (II)
În prima parte am văzut investiţiile realizate în privinţa învăţământului din comună: dotările la liceu, achiziţia microbuzului şcolar. Totodată, am aflat că reţeaua alimentării cu apă şi de canalizare este spre final, în prezent montându-se apometrele, precum şi motivul pentru care o investiţie importantă, de peste 9 milioane de lei, a fost amânată.
În a doua parte continuăm discuţia cu dl Vasile Rusu, primarul comunei Subcetate, despre realizarea unui parc fotovoltaic, despre situaţia podului de peste râul Mureş şi despre planurile pentru 2026.
– În afară de proiectele discutate până acum, ce aţi mai reuşit să mai faceţi în acest an?
– Lucrăm la actualizarea unui studiu de fezabilitate pentru un parc fotovoltaic cu centrală electrică şi baterii de stocare, urmând să se deschidă o sesiune de finanţare fie la sfârşitul acestui an, fie la începutul anului viitor prin Ministerul Energiei.
– Ce instituţii ar urma să alimenteze?
– Instituţiile publice: primărie, liceu, toate şcolile, Căminul Cultural, dispensarul uman, plus iluminatul public. Au fost luate în calcul o medie a facturilor de la aceste instituţii pe un an şi parcul va fi calibrat, dimensionat în aşa fel încât să acopere consumul acestor instituţii.
– O dată cu realizarea acestui parc instituţiile amintite vor fi independente energetic de reţea sau vor funcţiona un procent pe parc şi un procent pe reţeaua electrică?
– Cu un procent pe parc şi un procent pe reţeaua electrică.
Mai aveam şi am făcut un DALI (Documentaţia de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie) pentru refacerea unui podeţ pe strada Învăţător Petru Gafton, care momentan are nişte restricţii de tonaj din cauza vechimii şi degradării. Şi anul viitor vom căuta sursă de finanţare pentru acest podeţ.
Nu mai sunt impedimente juridice pentru construirea noului pod
– Mai aveţi noutăţi legate de podul de peste Mureş, de la intrarea în comună?
– În momentul de faţă se lucrează la proiectul tehnic. Din discuţiile des avute cu conducerea Consiliului Judeţean se doreşte, într-adevăr, cât mai repede să se facă un pod nou. A fost emis un nou certificat de urbanism, se lucrează la documentaţiile pentru avize şi la proiectul tehnic.
– Ştiu că eraţi în litigiu şi cu cei de la Apele Române. S-a rezolvat?
– Da, la începutul anului, în luna februarie, s-a rezolvat litigiul şi a fost înscrisă în cartea funciară şi dubla administrare – atât Apele Române, cât şi Consiliul Judeţean.
– Deci, acum, practic, se poate spune că totul ţine de Consiliul Judeţean?
– Da, da. În bugetul pe anul viitor sper să se găsească şi sume pentru investiţia respectivă.
– Cum vedeţi anul 2026? Cu ce gânduri vreţi să-l abordaţi, în special în contextul unei posibile reforme administrative şi a suspendării unor finanţări sau chiar a eliminării, cum e cazul celor prin PNRR.
– Bineînţeles că suntem optimişti şi sperăm să fie o relansare a măsurilor economice şi inclusiv a măsurilor care privesc administraţia publică. Aştept pachetul 3 de măsuri, să vedem ce măsuri se vor impune şi în privinţa administraţiei publice, în privinţa personalului. În mod normal nu ar trebui să fim afectaţi, suntem la minim, ca număr de posturi, există chiar şi un post vacant. Dar aşteptăm varianta finală a pachetului.
În privinţa cheltuielilor, da, dacă se impune reducerea cheltuielilor, o vom face, ne conformăm.
– Pentru localităţile mici, pentru că sunteţi localitate mică, mai este de unde să se reducă cheltuieli? Aveţi de unde?
– Tăiem de unde putem. Şi acum am făcut o rectificare în minus pe partea de asistenţă socială.
Agricultura, principala activitate economică
– Lucian Blaga spunea că veşnicia s-a născut la sat. Acum, în perioada actuală, mai este valabil acest sentiment din spatele vorbei lui Blaga? Din punct de vedere social, cum se prezintă comuna Subcetate?
– Eu zic că în momentul de faţă este o comună care încearcă să se apropie de nişte standarde de viaţă normale pentru o ţară membră a Uniunii Europene. Încercăm să oferim condiţii la fel de bune ca orice stat din Uniunea Europeană. Bineînţeles, mai avem de lucru.
Acum, referitor la ceea ce a spus Lucian Blaga, într-adevăr, lumea păstrează încă tradiţiile, păstrează obiceiurile, deci nu s-a rupt de partea aceasta a vieţii tradiţionale a satului românesc.
– Agricultura a rămas principala ramură economică?
– Da. În localitate, agricultura şi în special creşterea bovinelor este principala activitate. Avem fermieri cu peste 100, chiar 200 de bovine. Tocmai de aceea era oportună şi construirea acelei platforme de gunoi de grajd comunală pentru depozitarea gunoiului de la aceste ferme.
– Mai sunt şi alte ramuri economice care tind să iasă puţin la suprafaţă?
– Lumea începe să se axeze pe turism. Au apărut nişte locuri de cazare şi există o atractivitate pentru aceste puncte de cazare. Sper să se extindă şi să se înmulţească pe viitor.
– Cei care au ales turismul oferă doar cazare sau încearcă să ofere şi activităţi turistice în comună sau în împrejurimi?
– Oferă şi alte activităţi în zonă. Din păcate, potenţialul turistic al localităţii nu este unul crescut, neavând puncte de atracţie deosebite. Avem un traseu cicloturistic care este folosit de turişti.
Consemnare de LIVIU C.
