Conferinţa regională de turism de la Miercurea-Ciuc pune în prim-plan cooperarea interjudeţeană
Reprezentanţi ai administraţiilor locale, ai organizaţiilor de promovare turistică şi ai mediului de afaceri din mai multe judeţe s-au reunit, miercuri şi joi, la Miercurea-Ciuc, pentru cea de-a IV-a ediţie a Conferinţei Regionale de Turism. Evenimentul, organizat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Harghita (Visit Harghita) împreună cu organizaţiile partenere din judeţele Mureş şi Covasna, a avut ca scop analizarea provocărilor actuale din sector şi stabilirea unor direcţii comune pentru dezvoltarea şi promovarea turismului regional.
„Este o mare onoare pentru noi să putem organiza pentru a patra oară conferinţa noastră regională de turism. Sperăm ca aceste conferinţe să nu fie doar ocazii de schimb de cunoştinţe şi de acumulare de experienţă, ci şi momente de construire a relaţiilor care să ne ajute să promovăm turismul din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş la un nivel şi mai înalt”, a precizat în deschiderea evenimentului preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Biró Barna-Botond.
Preşedintele CJ Harghita a subliniat că dezvoltarea turismului se bazează pe trei piloni esenţiali: serviciile de calitate, comunicarea eficientă şi măsurarea şi feedback-ul constante. El a detaliat că baza o reprezintă serviciile bune şi experienţele plăcute oferite vizitatorilor, pilon pe care CJ Harghita şi Visit Harghita doresc să îl consolideze în contextul în care judeţul va fi Regiune Gastronomică Europeană în 2027.
„Se spune că inteligenţa artificială va aduce schimbări revoluţionare, asemănătoare celor provocate de tiparniţa lui Gutenberg. A învăţa cum să o folosim corect, în beneficiul turismului, reprezintă o mare provocare, o mare oportunitate, dar şi un anumit risc. Totuşi, cred că într-un sector atât de vulnerabil economic precum turismul trebuie să facem tot posibilul ca, în calitate de administraţii locale, să sprijinim acest domeniu şi să oferim ajutor concret, vizibil şi măsurabil”, a specificat Biró Barna-Botond.
Directorul executiv al Visit Harghita, Szabó Károly, a explicat că evenimentul, deşi iniţial gândit pentru turiştii regionali, şi-a extins aria, atrăgând participanţi şi din judeţe precum Sibiu şi Braşov.
El a remarcat că industria ospitalităţii s-a confruntat de-a lungul anilor cu provocări ample, precum criza economică, situaţia de război şi pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, el a subliniat că s-au înregistrat creşteri atât în numărul locurilor de cazare, cât şi în cel al turiştilor, demonstrând că cei care lucrează eficient în situaţii de criză pot obţine rezultate.
Szabó Károly a evidenţiat faptul că inteligenţa artificială (IA) reprezintă un alt „pericol” care va schimba semnificativ întreaga industrie a ospitalităţii. El a menţionat prezenţa unui reprezentant de la Booking România pentru a detalia modul în care aceştia utilizează IA.
Directorul executiv a considerat că prezentările din cadrul conferinţei sunt un prilej esenţial de învăţare atât pentru organizaţiile de management al destinaţiei, cât şi pentru întreprinzători, care trebuie să fie pregătiţi pentru următorii 3-5 ani.
Scopul final al evenimentului, a precizat el, a fost crearea unei reţele la nivel regional între întreprinzători, politicieni şi instituţii, argumentând că, prin colaborarea cu colegi din alte domenii, se obţin rezultate superioare.
La conferinţă a participat şi Paul Kuttesch, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, care a subliniat importanţa majoră a acestui tip de evenimente pentru dezvoltarea unui turism prolific în regiune. El a punctat că administraţiile se confruntă cu bugete în continuă scădere, motiv pentru care astfel de întâlniri sunt esenţiale pentru a uni forţele şi a construi, din sumele mici individuale, un buget comun mai mare care să sprijine turismul naţional.
Vicepreşedintele a menţionat că, în pofida crizei economice şi a obstacolelor, judeţul Sibiu stă bine în privinţa turismului, dar îşi propune să obţină rezultate şi mai bune.
„Nu am venit să furăm turiştii sau să aducem turişti, ci să creăm trasee comune, pentru că cel mai important este să cooperăm. Transilvania este un brand (…) brand-ul acesta trebuie crescut de noi toţi, nu numai de o entitate”, a specificat Paul Kuttesch.
Nagy György, preşedintele Asociaţiei Întreprinzătorilor Mici şi Mijlocii din zona Odorhei şi vicepreşedintele Patronatului Industriei de Ospitalitate şi Turism din Odorheiu Secuiesc, membru FIPOR (Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii), a abordat două teme majore: impactul crizei locale de la Praid şi obstacolele naţionale din turism.
El a atras atenţia că dezastrul de la Salina Praid a afectat semnificativ mai multe zone din judeţul Harghita. Deşi Praidul atrăgea anual câteva sute de mii de turişti, aceştia se cazau adesea şi în localităţile învecinate. Prin urmare, a subliniat el, efectele catastrofei se resimt în mai multe unităţi administrativ-teritoriale, inclusiv în zona Odorheiului. Nagy György a pledat ca oportunităţile de sprijin să fie extinse şi pentru aceste comunităţi din jur, nu doar pentru localitatea direct afectată.
Trecând la nivel naţional, el a enumerat provocările care apasă pe sectorul HORECA: schimbările la voucherele de vacanţă, creşterea preţului la energie, măririle de taxe şi scăderea puterii de cumpărare.
Toate acestea se traduc într-o stare de nesiguranţă economică, vizibilă în comportamentul turiştilor, care devin mai atenţi la cheltuieli. În acest context, Nagy György a evidenţiat necesitatea identificării unor soluţii de redresare economică. El a subliniat importanţa vitală a sectorului HORECA pentru economia naţională şi a susţinut că autorităţile trebuie să acorde mai multă atenţie semnalelor venite din industrie şi să susţină domeniul. Conferinţele regionale de acest tip pot deveni spaţii esenţiale unde vocile actorilor din turism să fie auzite.
Prezent la eveniment, Barna Jakab, preşedintele Asociaţiei Visit Covasna şi city managerul municipiului Sfântu Gheorghe, a susţinut că un turism de calitate necesită implicarea tuturor actorilor, de la autorităţile locale şi antreprenori până la simplii cetăţeni.
El a explicat că succesul constă în a forma o destinaţie coerentă, deoarece turistul modern nu caută doar o unitate de cazare, ci un pachet întreg şi o experienţă.
„Avem nevoie de toţi actorii ca să lucreze împreună şi ca să formeze o destinaţie. Pentru că turistul care vine deja nu vrea să vadă un hotel, vrea un pachet întreg, vrea o experienţă. Asta este cheia”, a declarat Barna Jakab.
Preşedintele Asociaţiei Visit Covasna a subliniat că pentru a reuşi este nevoie de o viziune şi o strategie comună, iar Transilvania trebuie percepută ca o regiune unitară.
El a insistat asupra necesităţii ca judeţele să fie „coechipieri şi nu concurenţi”, dezvoltând împreună trasee şi pachete de experienţă comune. Această abordare ar permite turiştilor să viziteze atracţii din mai multe judeţe fără a ţine cont de graniţele administrative.
„Şi, ca să fim coechipieri, trebuie şi să avem trasee comune, trebuie să avem pachete de experienţă comune. De exemplu, într-o zi, turistul să meargă în judeţul Covasna să vadă nu ştiu ce atracţie turistică, după aia să meargă în judeţul Harghita să vadă altceva, după aceea în judeţul Mureş şi, de ce nu, şi în alte judeţe… Deci, turistul care vine, pe el nu-l interesează graniţa între judeţe, nu există. Îl interesează doar atracţia turistică şi pachetul de experienţă pe care îl primeşte”, a subliniat Barna Jakab.
Evenimentul a oferit un cadru de dezbatere şi networking pentru antreprenori, autorităţi şi organizaţii de profil, cu scopul de a găsi soluţii inovatoare şi sustenabile pentru dezvoltarea turismului transilvănean.
Astfel, cea de-a IV-a ediţie a Conferinţei Regionale de Turism a devenit un punct de întâlnire pentru idei, proiecte şi colaborări menite să transforme Transilvania într-o destinaţie turistică de referinţă la nivel european, cu accent pe calitate, experienţe autentice şi adaptare la noile tendinţe din industrie.
EMILIA ŞERDEAN
