Bilanţul la un an de la preluarea mandatului, prezentat de primarul Topliţei în şedinţa ordinară de Consiliu Local
- Sebastian Buzilă: „După un an de mandat, vreau să mulţumesc personalului din Primăria Topliţa şi Consiliului Local, pentru că împreună am reuşit, din punct de vedere financiar, să stăm destul de bine”
Primarul municipiului Topliţa, Sebastian-Victor Buzilă, a prezentat, în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Local care a avut loc joi, bilanţul la un an de la preluarea mandatului. „Scopul raportului este de a arăta unde eram în 2024 şi ce am reuşit să facem până astăzi”, a început primarul.
Conform raportului prezentat de edil, la preluarea mandatului situaţia financiară a Primăriei municipiului Topliţa era dificilă: datorii comerciale către furnizori – peste 2,7 milioane lei; obligaţii restante către furnizorii de investiţii care se achită de la bugetul local – 1,6 milioane lei; credite la Trezorerie – peste 8,7 milioane lei; disponibilităţi în conturi – 1,3 milioane lei. De asemenea, proiecte cu finanţare europeană şi guvernamentală demarate în 2018 şi în 2022 stagnau, dintre acestea doar unul fiind finalizat. „Într-un an am aplicat un plan clar de disciplină financiară. Ce am făcut? Am încercat un control al cheltuielilor şi al plăţilor, pornind de la monitorizarea prin GPS a autovehiculelor, interzicerea folosirii autoturismelor în interes personal – doar aceste măsuri au condus la reducerea combustibilului cu aproape 40%. Adică, asta înseamnă cam în jur de 15.000 de litri pe an”, a detaliat edilul.
Primarul a arătat că s-au luat măsuri pentru scăderea costurilor cu lemnul de foc, utilităţi şi servicii externe. În cazul lemnului de foc utilizat de primărie, costul anual a scăzut de la 403.900 lei la 248.500 lei (-38%), prin valorificarea masei lemnoase proprii. În mod similar, prin utilizarea masei lemnoase provenite din pădurile proprii, costul anual al cherestelei a scăzut de la 240.000 lei (achiziţie externă) la 121.000 lei (producţie proprie), o economie de aproape 50% (calculul ţine cont de costul lemnului, costul exploatării, transport, debitare). „Astfel, economia anuală totală din gestionarea resurselor forestiere proprii depăşeşte 270.000 lei pentru lemnul de foc şi 120.000 lei pentru cherestea”, se precizează în raport.
Potrivit acestuia, s-au renegociat contractele cu furnizorii. Un exemplu în acest sens fiind contractele pentru telefonie mobilă, care a scăzut de la 4.200 lei la 1.500 lei/lună – erau peste 15 cartele care erau nefolosite şi exista un contract pentru o singură cartelă SIM de 70 euro lunar, se precizează în raport.
Rezultate la un an
Edilul a arătat că la un an de la preluarea mandatului creditele de la Trezorerie au scăzut de la 8,79 milioane de lei la 4,73 milioane de lei, adică cu 46%. De asemenea, datoriile către furnizori au scăzut de la 2,7 milioane de lei la 1,02 milioane de lei, cu 62%. Iar datoriile către furnizorii de investiţii care se achită din bugetul local au scăzut de la 1,6 milioane de lei la 0,23 milioane de lei – minus 85%. Totodată, în conturile primăriei disponibilităţile au crescut de la 1,3 milioane de lei la 8,6 milioane de lei, iar investiţiile din bugetul local au crescut cu peste 60%, de la 2,1 la 3,4 milioane lei. „Deci, în 12 luni, de la un dezechilibru financiar evident şi nereducând investiţiile, am redus datoriile”, a precizat primarul.
Conform raportului prezentat, investiţiile de la bugetul local au constat în: reabilitarea unor străzi – 960.000 lei; plăţi restanţe pentru realizarea reţelei de gaz – 1.250.000 lei; reabilitarea acoperişurilor la două săli de sport, la două grădiniţe şi la Clubul Elevilor; montarea de centrale pe gaz şi branşamente gaz la mai multe obiective – Spitalul Municipal, Primărie, Ambulanţă şi Policlinică (în curs de instalare), Cinematograf, Stadion, Piaţa Agroalimentară, Uzina de Apă, Liceul „Kemény János”, Şcoala Generală „Miron Cristea”, Grădiniţa „Voinicel”, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”; achiziţia unui utilaj greder (320.000 lei) pentru întreţinerea drumurilor neasfaltate; achiziţia de pompe pentru reţelele de apă şi canalizare – 250.000 lei; dotări la Centrul Wellness Banffy (echipamente, încuietori electronice); s-a înlocuit terenul sintetic de la stadion.
În ceea ce priveşte proiectele cu finanţare europeană şi guvernamentală, unele contracte de finanţare erau semnate în anii 2018 şi 2022, multe dintre lucrări nu erau începute, iar altele stagnau, a spus edilul. „Am încercat să accelerăm. Mai sunt, bineînţeles, probleme, se întârzie cu anumite plăţi de la buget, dar în general stăm destul de bine. Proiectele care au fost începute nu au intrat sub incidenţa legii, adică să fim sub 30% să ni se oprească vreo lucrare. Din păcate, au existat în 2024 (…) fonduri europene, peste 6 milioane de euro, fonduri pentru care nu s-a demarat întocmirea niciunui document pentru a accesa aceste fonduri, adică am pierdut acei bani”, a explicat Sebastian Buzilă.
Conform acestuia, începând cu finalul anului 2024 şi pe parcursul anului 2025, au fost lansate sau relansate licitaţii, s-au transmis ordine de începere pentru lucrări întârziate, s-au clarificat aspecte tehnice şi s-au impus termene ferme firmelor executante. În anul 2025, mai multe proiecte au fost finalizate: reabilitarea clădirilor Colegiului Naţional „Mihai Eminescu”; sălile de sport de la Şcolile Gimnaziale „Sf. Ilie” şi „Andrei Şaguna”.
În raportul prezentat se arată că proiectele mari de investiţii sunt în derulare: renovarea energetică a Spitalului Municipal şi a Primăriei municipiului Topliţa, reabilitarea blocurilor de locuinţe, extinderea reţelelor de apă şi canalizare.
„Pe lângă aceste proiecte, suntem într-o fază avansată, avem studii de fezabilitate, proiecte tehnice, studii necesare pentru depunerea cererilor de finanţare pentru proiecte de regenerare urbană, amenajare parcuri şi spaţii verzi, pentru transport public (dezvoltarea mobilităţii urbane durabile), pentru reabilitarea energetică a şcolilor, pentru un parc fotovoltaic, valoarea lor fiind de peste 10 milioane de euro”, a punctat Sebastian Buzilă.
Acesta a mai spus că, în acest an, s-a încercat finanţarea şi sprijinirea anumitor evenimente comunitare: Topliţa Verde, Zilele Topliţene, 1 Iunie, Zilele Miron Cristea, Ziua Eroilor, Harghita Street Art Fest 2025, Cupa Călimani.
Cu privire la comunicarea cu cetăţenii, edilul a precizat că „probabil mai trebuie să îmbunătăţim acest aspect”.
Concluzii
„Pot să spun că am reechilibrat în acest an bugetul local, fără ajutor din fondul de rezervă al Guvernului, cum se făcea anii trecuţi. Din păcate, în acest an avem o criză bugetară guvernamentală, care cam exclude acordarea de ajutoare din fondul de rezervă al Guvernului ca în anii precedenţi. Ştiţi că anul trecut am primit 4,5 milioane, în urmă cu doi ani 3 milioane, care ne ajutau să plătim restanţele, să spunem aşa. Acum, din fericire, avem un buget destul de echilibrat şi nu am ajuns în situaţia de a avea datoriile pe care le acumulam la sfârşitul anilor trecuţi, când doar prin fondul de rezervă puteam să echilibrăm bugetul. Categoric, avem încă multe de făcut. Trebuie să continuăm reducerea cheltuielilor neesenţiale. Trebuie să încercăm să accesăm toate fondurile guvernamentale, care se pare că, cel puţin pe următorii unu-doi ani, nu vor mai fi, (…) dar fonduri europene mai sunt şi trebuie să accesăm toate fondurile care sunt utile Topliţei. (…) După un an de mandat, eu vreau să mulţumesc personalului din Primăria Topliţa şi Consiliului Local, pentru că împreună eu zic că am reuşit, din punct de vedere financiar, să stăm destul de bine, având în vedere de unde am plecat. Şi asta pune premizele unor investiţii mai consistente pe viitor, pentru că şi la proiectele pe fonduri europene există cheltuieli neeligibile, există co-finanţări care, dacă nu avem disponibilităţi, o să ne uităm la ele şi nu o să le putem accesa”, a conchis primarul. (Şt.P.)
