Autorităţile din Miercurea-Ciuc prezintă stadiul reabilitării energetice a Primăriei, clădire monument istoric
Primăria municipiului Miercurea-Ciuc a organizat, marţi, o conferinţă de presă pentru a prezenta stadiul proiectului de reabilitare energetică a clădirii sale, un monument istoric de aproape 140 de ani, finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
„Proiectul nostru a plecat de la o necesitate foarte simplă: aceste clădiri trebuie, şi din punctul de vedere al managementului energetic, să fie calibrate şi optimizate la noile standarde, deşi este normal, pentru că energia costă foarte mult. Dar în momentul în care am început să dezvoltăm studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic, şi după aceea, când executantul a intrat pe şantier, ne-am dat seama că această clădire a prins ultimul moment propice de renovare, reabilitare şi consolidare, pentru că cei 140 de ani de activitate în clădire şi-au pus amprenta”, a declarat primarul municipiului, Korodi Attila.
Potrivit acestuia, au fost identificate numeroase situaţii care indicau că, în lipsa unei intervenţii imediate, clădirea ar fi fost în pericol. A subliniat că, în cazul unui eveniment seismic semnificativ, anumite elemente structurale – cum ar fi o structură importantă a clădirii, sistemul de acoperiş sau zidurile de consolidare – s-ar fi putut prăbuşi.
Primarul avertizează că oprirea finanţării pentru proiectele PNRR nefinalizate ar fi o „greşeală majoră”, deoarece ar bloca definitiv şantiere importante, inclusiv clădiri istorice şi şcoli. El susţine că proiectele aflate în fază incipientă (sub 30% execuţie) reprezintă o rezervă necesară pentru a compensa întârzierile celor mari, care riscă să nu fie finalizate la timp din cauza problemelor tehnice.
Korodi Attila a precizat că Guvernul ar trebui să trateze proiectele aflate la început ca pe o rezervă strategică. Acesta a precizat că alocarea unei sume minime ar putea susţine continuarea acestor şantiere. Fără acest sprijin, a avertizat edilul, nu doar că proiectele vor fi abandonate, dar clădirile respective vor fi blocate complet, nemaiavând voie să acceseze nici fonduri locale pentru finalizare odată ce nu mai sunt considerate proiecte europene.
În cadrul conferinţei, Csiby Attila, şef de şantier, a oferit detalii despre dimensiunea şi istoricul clădirii, care a fost ridicată iniţial în 1888 ca sediu al Comitatului Ciucului şi extinsă în 1913. Clădirea include în total 270 de încăperi, o suprafaţă utilă de 6.670 mp şi faţade de circa 4.700 mp.
Un efort major a fost refacerea tencuielii exterioare. „Tencuiala a fost curăţată până la cărămidă şi a fost refăcută pentru că vorbim de o tencuială de 100 de ani la care nu a mai rezistat varul cu care a fost făcută iniţial”, a precizat şeful de şantier. De asemenea, se lucrează la reabilitarea celor două curţi interioare, care au fost „destul de afectate din cauza ploilor”, fiind prevăzută şi instalarea unei canalizări pluviale care să lege cele două curţi şi să se conecteze la canalizarea stradală.
Viceprimarul municipiului, Bors Béla, a detaliat elementele esenţiale incluse în proiectul PNRR axat pe reabilitarea energetică. Acesta nu se limitează doar la eficienţa termică, ci vizează modernizarea integrală a infrastructurii clădirii. Lucrările includ instalarea unei reţele electrice noi şi reînnoirea întregii reţele de încălzire. De asemenea, având în vedere că imobilul este monument istoric şi nu a beneficiat anterior, proiectul include instalarea unui sistem de stingere a incendiilor. Pentru a reduce consumul propriu, pe interiorul acoperişurilor clădirii vor fi montate panouri fotovoltaice. În ceea ce priveşte izolarea termică, acoperişul este izolat şi acoperit cu două straturi de gips-carton antifoc.
Bors Béla a atras atenţia asupra limitărilor impuse de statutul de monument istoric, care a împiedicat includerea unor lucrări necesare în proiectul PNRR de reabilitare energetică. Un exemplu concret este reabilitarea uşilor, care nu a putut fi finanţată prin acest program. Deşi este esenţială reabilitarea lor pentru a readuce clădirea la starea iniţială, Primăria trebuie să identifice acum soluţii legale şi resurse financiare suplimentare în afara finanţării PNRR. Oficialii sunt de părere că aceste lucrări adiacente trebuie finalizate acum, odată cu reabilitarea principală, fiindcă sunt convinşi că Primăria nu va mai avea posibilitatea de a renova clădirea „în următorii zeci de ani”.
EMILIA ŞERDEAN
