De vorbă cu primarul municipiului Topliţa, la jumătatea mandantului (I)

0
  • Sebastian Buzilă: Bazinele sunt pline pentru prima dată din 2019

În urmă cu doi ani, Primăria municipiului Topliţa era câştigată de către candidatul PNL, Sebastian Buzilă. În cele ce urmează, vă propunem să citiţi un interviu realizat la jumătatea mandatului, unul în care au fost atinse stadiul unor promisiuni făcute la începutul mandatului, precum şi probleme cu care se confruntă municipalitatea şi locuitorii.

În această primă parte ne-am oprit asupra a două mari probleme care au existat sau există, în continuare, în Topliţa: alimentarea cu apă şi starea drumurilor. De asemenea, vom afla ce s-a făcut şi în domeniul educaţional şi care este situaţia unei probleme sociale discutată frecvent în mediul online.

– Ne aflăm la jumătatea mandantului, unul pe care l-aţi început, în urmă cu doi ani, cu multe priorităţi. Şi aş dori să ne întoarcem la acel moment, în cadrul unui interviu pe care ni l-aţi acordat la începutul mandatului punctând câteva dintre ele.

Amintesc despre situaţia financiară delicată în care se afla Primăria municipiului Topliţa în acel moment şi pe care aţi semnalat-o în dese rânduri.

Apoi era problema alimentării cu apă a municipiului.

Pentru început, aş dori să vă referiţi puţin la aceste două aspecte, cum au evoluat în cei doi ani?

– În momentul când am preluat mandatul, în octombrie 2024, Primăria Topliţa avea 4,5 milioane de lei datorii la furnizori, preavize de deconectare de la energie electrică şi 10 milioane de lei credite de la Trezorerie, nemaiavând bani în cont pentru plata facturilor şi a creditelor.

Am reuşit să achităm furnizorii restanţi şi o parte din credite, astfel că acum avem doar furnizorii curenţi de achitat, nu avem furnizori restanţi, şi credite bancare de aproximativ 3 milioane de lei.

În ceea ce priveşte reţeaua de apă, au fost perioade şi înainte de a prelua eu mandatul, dar şi mai mult de un an de zile după aceea, în care în multe zone efectiv nu mai ajungea apa. Nu se mai alimentau anumite zone cu apă, în altele presiunea era foarte scăzută pentru că bazinele, rezervoarele de la staţia de tratare a apei nu se umpleau şi nu asigurau presiunea suficientă pentru a ajunge apă în toate zonele.

În acest moment, după o serie de reparaţii pe care le-am făcut, fie de Aqua Călimani, fie de firme pe care le-a contractat primăria, bazinele sunt pline pentru prima dată din 2019.

Mai avem doar pe strada Lungă nişte probleme locale cu reţeaua, pe care trebuie să le remediem, dar partea de alimentare cu apă a staţiei de tratare a fost rezolvată şi bazinele sunt pline.

Mai lucrăm la nişte investiţii la reţeaua de apă şi avem un proiect la care lucrăm în acest moment, proiectul tehnic şi SF (studiul de fezabilitate), pentru a depune o cerere de finanţare pentru reabilitarea reţelei existente de apă şi canal, pentru că în foarte multe zone reţeaua e subdimensionată, conductele nu mai asigură debitul necesar fiind mai mulţi consumatori decât au fost în anii ’70-’80 şi, în plus, sunt foarte multe conducte de metal, tot din anii ’70, la care avem avarii foarte des. Sperăm să obţinem finanţarea şi să schimbăm câţiva zeci de kilometri de conducte.

– În cadrul Consiliului Local au fost discuţii despre modul de tarifare, dacă să se treacă pe cât se consumă sau să se menţină acel tarif pauşal. Cum vedeţi viitorul din acest punct de vedere?

– Cred că la firme e obligatoriu să fie totul trecut prin contor, să nu fie pauşal. Iar la persoane fizice, chiar dacă lăsăm pauşal, să fie prevăzută o cantitate suficient de mare care să acopere consumul, să fie mai rentabil să se instaleze apometre.

Cred că aceasta e soluţia pe viitor, ca să fie contorizat tot prin apometre.

– Aveţi în plan un termen în care să adoptaţi aceste măsuri?

– Anul viitor ar trebui să le adoptăm. Acum suntem în procedură de delegare din nou a Serviciului de Apă Canal către Aqua Călimani, fiind societatea în subordinea Consiliului Local, şi suntem în plin proces de selecţie a conducerii.

În momentul de faţă avem un director interimar şi când va fi instalată noua conducere Aqua Călimani trebuie să înceapă demersuri în sensul contorizării cât mai mult a consumului din oraş.

Topliţa are nevoie de asfaltări pentru 40-50 km de străzi

– Tot legat de alimentarea cu apă, în 2024 aţi precizat că după ce se va termina extinderea de apă şi canalizare va trebui făcută asfaltarea. De altfel, aţi şi punctat că ar trebui asfaltate toate zonele oraşului.

Ne puteţi oferi câteva cifre legate de aceste lucrări în cei doi ani?

– În primul rând, marea majoritate a extinderilor de apă-canal nu s-au recepţionat încă. Adică nu putem vorbi de asfaltări acolo unde nu s-au terminat încă extinderile de apă şi canal.

Topliţa are nevoie de asfaltări pentru 40-50 km de străzi. Asta nu se poate face din bugetul local. Eu sper să avem din nou o sursă de finanţare guvernamentală sau europeană în care să putem pune cereri de finanţare pentru a rezolva această problemă. Altfel, din bugetul local o să putem asfalta doar lungimi extrem de mici, nesemnificative.

Soluţia sunt fondurile nerambursabile. Sper să vină cât de repede asemenea fonduri.

Lucrări majore la două licee din municipiu, schimbarea acoperişurilor la mai multe unităţi de învăţământ

– Aş dori să trecem la domeniul educaţional. Aici cred că provocarea cea mai mare au fost lucrările de la liceu Teoretic „O.C. Tăslăuanu” şi Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”…

– La Liceul „O.C. Tăslăuanu” lucrările de reabilitare interioară s-au finalizat şi elevii s-au întors din acest an la şcoala lor în condiţii mult mai bune decât au fost înainte. Adică tot interiorul liceului e reabilitat şi are dotările noi – mobilier, aparatură didactică.

Acolo mai continuă lucrările la exterior cu sala de sport. Terenul de sport e aproape finalizat şi mai sunt două clădiri anexe care se vor face prin proiectul Companiei Naţionale de Investiţii (CNI) – de altfel, toată lucrarea de la „O.C. Tăslăuanu” a fost prin CNI. Principalul lucru pentru care am tot mers la CNI a fost să terminăm interiorul liceului. L-am terminat, elevii s-au întors.

Eu sper ca la anul să continue finanţările pentru lucrările din exterior, sala de sport şi clădirile anexe plus terenul de sport.

La Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” a fost vorba de un proiect pe fonduri europene. Cererea de finanţare cred că a fost depusă în 2018, contractul de finanţare e semnat în 2020. A fost un proiect foarte întârziat.

Lucrările acum s-au terminat. Reabilitarea celor două corpuri de clădire şi toate dotările, în sfârşit, sunt recepţionate. La Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” sunt finalizate lucrările.

A mai fost un proiect PNRR finalizat, în cadrul căruia toate unităţile de învăţământ din Topliţa au primit mobilier modern şi material didactic nou.

Ce s-a mai făcut la şcoli? Am avut mai multe clădiri de la unităţile de învăţământ unde efectiv ploua în sălile de clasă sau de sport. La sala de sport de la Şcoala Generală „Miron Cristea”, unde ploua efectiv şi nu se mai desfăşura activitate, fiind pericol pentru elevi, s-a schimbat acoperişul.

La Liceul „Kemény János”, la fel, ploua în sala de sport, s-a pus un acoperiş nou. La sala de sport pe care o foloseşte CSŞ Topliţa s-a schimbat acoperişul din acelaşi motiv: ploua şi era un pericol pentru cei care practicau sport acolo, plus că se deteriora podeaua.

Şi la două grădiniţe, la fel, ploua efectiv în sălile unde erau copiii. S-au schimbat, iarăşi, acoperişurile.

Toate aceste investiţii s-au făcut din bugetul local.

S-a introdus gaz şi s-au montat centrale pe gaz la mai multe unităţi de învăţământ unde erau centralele vechi pe lemne şi nu mai făceau faţă. Oricum ar fi trebuit schimbate cu alte centrale noi pe lemne. La „Kemény János”, la „Miron Cristea”, la Grădiniţa „Voinicelul”, s-au pus centrale pe gaz.

S-au mai alocat nişte fonduri pentru sistemele de supraveghere video din şcoli, câteva instalând camere de vedere, care sunt obligatorii să fie în fiecare şcoală.

„O să demarăm o campanie de demolări la locuinţele care nu sunt în zonele informale şi unde avem decizii definitive de demolare”

– Social, în ultimii ani, la fel ca şi în alt oraşe, au fost finalizate reabilitările tehnice la blocuri. În afară de aceste lucrări, să le numim normale pentru localităţile urbane în ultimii ani, cum au decurs lucrurile în această jumătate de mandat, din punct de vedere social?

– Cele 10 blocuri anvelopate prin PNRR au fost recepţionate şi s-a construit un bloc de locuinţe nZEB. Zilele trecute s-a finalizat, efectiv, şi racordarea la energia electrică, acolo fiind ceva probleme, motiv pentru care a durat mai mult. Construcţia e gata, curentul acum e introdus, practic e finalizată lucrarea la locuinţele nZEB.

– Tot social, cel puţin în mediul online, au rămas discuţiile şi nemulţumirile privind problemele create de o anumită minoritate şi a construcţiilor ilegale. S-au făcut ceva paşi în aceste două privinţe?

– În Topliţa avem două zone de locuinţe informale. Au fost declarate cu ani de zile înainte ca locuinţe informale. Acolo, chiar dacă avem nişte decizii definitive în instanţă de demolare, dacă demolăm acele locuinţe, trebuie să asigurăm altele acelor persoane. Am primit multe adrese în acest sens de la Prefectură, în special, legislaţia ne obligă la aşa ceva.

Nu avem unde să asigurăm locuinţe pentru acele persoane ca să demolăm acele locuinţe informale. În schimb, o să demarăm o campanie de demolări la locuinţele care nu sunt în zonele informale şi unde avem decizii definitive de demolare.

***

În partea a doua vom afla care sunt nereuşitele din cei doi ani de mandat, care este una dintre principalele posibilităţi ca primăria să susţină înfiinţarea locurilor de muncă, cum poate ajuta municipalitatea turismul, precum şi principalele priorităţi pentru a doua parte a mandatului.

Consemnare de LIVIU C.

Comentarii:

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.