Aproximativ 370 de elevi au participat la tabăra de inelare a păsărilor şi de biologie acvatică de la Lacul Roşu, organizată de PNCB-H
- „Cel mai important e ca educaţia ecologică să se facă pe teren, nu în clasă, în faţa unui PowerPoint sau pe filmuleţe”
Sute de elevi au participat, de duminică şi până joi, la tabăra de inelare a păsărilor şi educaţie ecologică de la Lacul Roşu, ajunsă la a VIII-a ediţie. Tabăra este organizată anual, prin intermediul unui proiect, de Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş împreună cu Asociaţia Gyilkostó Adventure şi Parcul Naţional Duna-Ipoly din Ungaria, cu sprijinul Fundaţiei pentru Parteneriat din Miercurea-Ciuc şi MOL România.
Directorul Administraţiei Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş (PNCB-H), Hegyi Barna, a declarat publicaţiei noastre ieri, în ultima zi a taberei, că în acest an la activităţile desfăşurate la Lacu Roşu au participat 370 de copii. Acesta a menţionat că proiectul a început în luna iunie, când a avut loc tabăra de inelare a puilor de barză de la Joseni-Borzont, la care au participat 170 de elevi. Majoritatea elevilor provin din localităţi adiacente parcului naţional, dar sunt şi din alte localităţi din judeţ mai îndepărtate. În acest an, de exemplu, copiii au venit la Lacu Roşu din Topliţa, Gheorgheni, Cârţa sau Lăzarea. În cadrul proiectului sunt asigurate transportul elevilor, o gustare şi activităţi ecologice în natură.
Hegyi Barna a spus că PNCB-H are o colaborare cu Parcul Naţional Duna-Ipoly din Ungaria din anul 2006, împreună cu care desfăşoară activităţi atât la noi în judeţ, cât şi în ţara vecină. Ca în fiecare an, acesta este al optulea, Parcul Naţional Duna-Ipoly din Ungaria asigură în cadrul taberei specialiştii, acreditaţi pentru inelarea păsărilor, şi un laborator mobil de biologie a apelor.
Potrivit directorului PNCB-H, de duminică şi până ieri, la activităţi au participat zilnic două autobuze pline cu elevi. Aceştia erau împărţiţi în două grupuri. Primul grup urmărea îndeaproape inelarea păsărilor, iar al doilea participa la activităţile desfăşurate în laboratorul mobil, după care se schimbau între ele.
În cadrul laboratorului mobil de biologie a apelor, sub supravegherea specialiştilor, copiii – echipaţi cu cizme de cauciuc – intrau în pârâu, prindeau diferite vieţuitoare şi după aceea le determinau specia sub microscop.
În ceea ce priveşte capturarea, măsurarea şi inelarea păsărilor, acestea au fost realizate de către specialişti acreditaţi. Hegyi Barna menţiona că pentru a putea realiza această activitate, persoanele respective trebuie să susţină un examen periodic. „Deci numai persoanele care au această calificare pot să desfăşoare activitatea de a prinde, de a inela, de a determina speciile”, a precizat directorul PNCB-H.
Acesta a amintit că în zona noastră sunt specii de păsări care nu există sau au dispărut din Ungaria cu mult timp în urmă ori care sunt rare şi pe plan european. Hegyi Barna a dat exemplul ciocănitorii cu trei degete (Picoides tridactylus), care necesită păduri naturale, cu mult lemn mort, care nu este deranjată, căci altfel nu se reproduce. „Aceasta a dispărut din marea parte a Europei. La noi, chiar şi zilele acestea s-au prins şi s-au identificat aici pe arbori, lângă lac, aproximativ 3-4 exemplare”.
Vorbind despre importanţa taberei pentru elevi, directorul PNCB-H explica că inelarea păsărilor este singura activitate de acest fel din zonă şi printre puţinele din ţară. De asemenea, din cunoştinţele sale, activitatea pentru elevi cu laboratorul mobil este singura din ţară, dar şi din Ungaria, motiv pentru care „ei sunt foarte solicitaţi tot anul. Deci, suntem norocoşi că pot să vină şi aici câte o săptămână”. „Cel mai important e ca educaţia ecologică să se facă pe teren, nu în clasă, în faţa unui PowerPoint sau pe filmuleţe. (…) Să ai contact direct cu natura pe care trebuie să o protejezi, cu vieţuitoarele. Să înveţi ce fel de vieţuitoare trăiesc în pâraiele foarte curate, de ce sunt specii indicatoare. Deci, indică calitatea apei. Tot aşa şi la păsări. Cum este migraţia păsărilor, de ce e important să le pui inele. Dacă sunt prinse de alţi ornitologi în alte ţări, ce fel de date se pot obţine. De exemplu, am recapturat o pasăre care a fost inelată acum doi ani. O pasăre mică, dar tot a reuşit să vină înapoi, să plece în Africa şi să vină înapoi cel puţin doi ani consecutivi aici în zona Lacului Roşu. Se vede că se întoarce în acelaşi loc. Sunt nişte chestiuni interesante”, a spus Hegyi Barna.
Directorul PNCB-H şi-a exprimat speranţa că şi în anii viitori se va reuşi organizarea acestei tabere. De asemenea, acesta a precizat că PNCB-H a achiziţionat printr-un proiect european o rulotă, pe care intenţionează să o echipeze pentru a o transforma într-un astfel de laborator mobil, cu care, de exemplu, în Săptămâna verde, să se poată deplasa la şcolile care sunt interesate de aşa ceva. Astfel să se poată organiza pentru copii activităţi lângă un râu, care este cel mai apropiat de şcoala respectivă. „Şi noi învăţăm de la colegi acum cum se face şi vrem să implementăm această activitate şi la noi”, a mai spus Hegyi Barna. (Şt.P.)
