În judeţul Harghita sunt doar 5 centre de permanenţă şi niciunul în cele două mari municipii
- Lipsa acestora poate crea o presiune pe unităţile de urgenţă
- CAS Harghita a propus un act normativ prin care medicii de familie să fie obligaţi să participe la programul centrelor
Centrele de permanenţă ar trebui să fie parte integrantă a sistemului naţional de sănătate şi au fost înfiinţate pentru a asigura asistenţa medicală primară continuă. Centrele de permanenţă funcţionează pe baza unor contracte individuale întocmite în urma asocierii cabinetelor individuale, în afara programului obişnuit de lucru, în intervalul orar 15:00-08:00.
Cu alte cuvinte, centrele de permanenţă vin ca o completare a serviciilor oferite de cabinetele medicilor de familie, principalul rol fiind acela de a reduce presiunea asupra unităţilor de primiri urgenţe în afara programului obişnuit de lucru a medicilor de familie.
Despre situaţia actuală a acestor centre de permanenţă de la noi din judeţ am vorbit cu Karda István, directorul Casei de Asigurări de Sănătate Harghita.
Acesta arăta că în anul 2021, în judeţ, funcţionau 7 astfel de centre de permanenţă. Această situaţie a ţinut doar 3 ani, deoarece din 2024 centrul din Miercurea-Ciuc şi-a încetat activitatea, iar în 2025 i-a urmat cel din Odorheiu Secuiesc.
Astfel, în prezent, centre de permanenţă în Harghita mai există în Praid, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa şi Ghimeş.
Una dintre explicaţiile pentru care cele două centre s-au închis, dar şi pentru că nu mai există altele, spunea Karda István, ar fi aceea că mulţi medici au un număr mare de persoane înscrise pe liste, ceea ce implică o muncă şi un efort mare, iar din cauza oboselii nu doresc să accepte şi gărzile de noapte, adică ceea ce presupune activitatea unui centru de permanenţă.
O alta derivă din numărul minim al medicilor de familie care trebuie să se asocieze pentru a putea funcţiona un asemenea centru: 5. Astfel, arăta directorul CAS Harghita, sunt localităţi, cum e şi Miercurea-Ciuc, în care ar fi doritori, însă nu suficienţi încât să se poată înfiinţa un asemenea centru.
Mai trebuie precizat faptul că până în 2018, activitatea într-un centru de permanenţă era plătită cu 12,80 lei/oră pentru medici şi 10 lei/oră pentru asistenţă. După 2018 aceasta a fost majorată la 40 de lei/oră pentru medici şi la 22,5 lei/oră pentru asistenţi, valorile rămânând neschimbate şi în prezent.
Situaţia, însă, s-ar putea schimba în viitor. Karda István spunea că CAS Harghita a propus o modificare de act normativ prin care să se învioreze centrele de permanenţă: toţi medicii de familie din zonă să participe la programul acestora. „Socotind că sunt mai mulţi de 20 de medici de familie numai în municipiul Miercurea-Ciuc, la care s-ar adăuga şi numărul medicilor din localităţile apropiate, dacă fiecare ar accepta o zi nu ar fi o mare problemă din partea medicului şi astfel ar exista posibilitatea să fie acoperit centrul de permanenţă”, arăta directorul CAS Harghita.
Un centru de permanenţă în Topliţa ar fi binevenit
Se simte necesară prezenţa unui centru de permanenţă în zona Topliţei, una mare din punct de vedere teritorial. Asta şi pentru că, preciza interlocutorul nostru, singurul spital de acolo nu poate să rezolve toate cazurile de urgenţă, o parte dintre acestea fiind redirecţionate către Mureş sau celelalte unităţi din Harghita.
„Un centru de permanenţă acolo ar fi indicat, dar sunt puţini medici doritori care ar putea participa”, spunea Karda István.
Şi totuşi, arăta acesta, ar mai exista o posibilitate în acest sens. Centrele de permanenţă pot funcţiona şi cu medici din afara zonei, chiar şi din alt judeţ. Astfel, dacă medici de familie ar veni din localităţile limitrofe, chiar şi din judeţul Mureş, şi să participe la centrul din zona Topliţa, ar fi foarte în regulă.
În 10% din cazuri nu a fost vorba de urgenţe
Casa de Asigurări de Sănătate Harghita ne-a pus la dispoziţie şi o statistică referitoare la activitatea celor cinci centre de permanenţă din judeţ în anul 2025.
Astfel, la acestea s-au prezentat puţin peste 15.600 de persoane, din care aproximativ 9.000 de adulţi şi peste 6.500 de copii.
În urma consultărilor, în 361 de cazuri a fost solicitat un echipaj de urgenţă. De asemenea, pentru 13.340 de persoane s-a considerat că prezentarea pacienţilor la centru a fost justificată, iar în cazul a 2.270 de persoane nu a fost vorba de o urgenţă.
Având în vedere aceste cifre, poate şi faptul că la centre au fost şi 6.558 de copii, atunci lipsa acestor centre de permanenţă pune presiune pe serviciile de urgenţă? Răspunsul oferit de Karda István este că da, pentru că pacientul nu poate decide dacă starea lui reprezintă sau nu o urgenţă din punct de vedere medical şi preferă să se prezinte la cea mai apropiată unitate de primire a urgenţelor, iar în lipsa centrelor de permanenţă aceasta este spitalul.
LIVIU C.
