Comunitatea românească din Miercurea-Ciuc a marcat Ziua Universală a Iei prin evenimentul „IA şi fotografIA”
Comunitatea românească din Miercurea-Ciuc a celebrat Ziua Universală a Iei printr-un eveniment organizat la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior de grupul „Şezătoare la Miercurea-Ciuc”. Desfăşurată sub motto-ul „IA şi fotografIA”, întâlnirea a adus laolaltă localnici de toate vârstele care s-au bucurat de un spaţiu deschis în care au putut admira piese de port autentice, au făcut fotografii şi au împărtăşit amintiri legate de piesele vestimentare pe care le deţin.
Muzeul Oltului şi Mureşului Superior a fost ales pentru găzduirea evenimentului în contextul în care aici poate fi vizitată expoziţia „1001 Aparate şi Accesorii Foto. O scurtă istorie a fotografiei româneşti”. Printre exponate se numără şi fotografii de epocă ce ilustrează femei purtând costume tradiţionale specifice zonelor din care proveneau, oferind o incursiune în diversitatea portului popular românesc.
Alexandra Ţifrea, organizator al evenimentului, a declarat presei că membrele grupului marchează această zi la Miercurea-Ciuc de 13 ani, iar în ultimul deceniu s-au cusut foarte multe ii în comunitate, doamnele păstrând motivele tradiţionale vechi pe care le-au găsit pe piese de patrimoniu sau în albume.
„Acum trebuie să ne gândim la ie şi prin prisma vremurilor pe care le trăim. Nu putem să purtăm acum o ie aşa cum se purta acum 100 de ani. Trebuie să o purtăm în contextul zilelor noastre şi să o adaptăm la moda anului 2026”, spunea Alexandra Ţifrea.
Organizatoarea a mai arătat că şi copiii au început să înveţe şi să coase cusături tradiţionale în cadrul grupului, la şcoli şi la Centrul Cultural „Miron Cristea”, exprimându-şi speranţa că cei mici vor deprinde această artă şi o vor duce mai departe peste ani.
„Practic, faptul că în ultima perioadă ia a fost foarte mult promovată a dus cumva la o redeschidere a oamenilor şi la o dorinţă a copiilor, a doamnelor şi a femeilor de a coase”, preciza Alexandra Ţifrea.
Muzeografa Florina Bănică, din cadrul Muzeului Oltului şi Mureşului Superior, a explicat că ziua dedicată iei româneşti este celebrată în aceeaşi perioadă cu Sânzienele, o tradiţie străveche asociată fertilităţii, belşugului recoltelor şi proprietăţilor tămăduitoare ale plantelor.
În ceea ce priveşte cămaşa populară specifică judeţului Harghita, aceasta a arătat că face parte din categoria cămăşilor încreţite la gât şi reflectă influenţe provenite atât din Transilvania, cât şi din Moldova, vizibile în motivele decorative, croială, paleta cromatică şi modul de amplasare a ornamentelor.
Totodată, muzeografa a subliniat că românii din judeţ conştientizează tot mai mult valoarea iilor autentice. Ea a purtat o ie moştenită de la familia soţului său, care fusese transformată cândva în faţă de pernă, fiind ulterior reconstruită şi păstrată acum cu grijă.
„Este deosebită. Încerc să o protejez şi să nu o port atât de mult, pentru că vreau şi eu, la rândul meu, să o dau mai departe” a spus aceasta.
Printre cei prezenţi s-a aflat şi Maria Oltean, preşedinta Asociaţiei pentru Promovarea Tradiţiilor, Meşteşugurilor şi Turismului din localitatea Livezi, care a povestit despre activitatea asociaţiei în implementarea unor proiecte culturale menite să contribuie la conservarea tradiţiilor locale şi a portului popular.
Ea a precizat că portul tradiţional este încă purtat la sărbători religioase, manifestări culturale şi evenimente şcolare, comunitatea depunând eforturi pentru a transmite generaţiilor tinere aprecierea faţă de valorile tradiţionale. Totodată, aceasta a remarcat că fiecare ie păstrează o poveste proprie, reflectând atât munca femeii care a cusut-o, cât şi amintirea momentelor în care a fost purtată.
„Dacă port o cămaşă veche, care ştiu că e făcută de bunica mea, simt ca şi cum m-ar ţine bunica în braţe. Dacă e una la care am lucrat eu, îmi amintesc de ce era în vremea aceea sau pentru ce am gândit-o. (…) De aceea, fiecare cămaşă are o poveste. De la când ai gândit-o, când ai cusut-o şi când ai purtat-o. Şi dacă o dai şi mai departe, e şi mai bine”, a arătat Maria Oltean.
Prezent la eveniment, Marius Ţepeluş, subprefectul Harghitei, a afirmat că Ziua Iei se numără printre sărbătorile sale preferate, considerând că ia este una dintre cele mai autentice expresii ale identităţii şi sufletului românesc.
Acesta şi-a exprimat satisfacţia că evenimentul este organizat an de an la Miercurea-Ciuc şi a vorbit despre valoarea emoţională a iei transmise din generaţie în generaţie. El a menţionat că poartă cu drag o cămaşă moştenită de la bunicul său şi că încearcă să insufle aceeaşi apreciere pentru tradiţie şi fiului său. De asemenea, subprefectul a subliniat semnificaţia aparte a zilei de 24 iunie, când sărbătoarea creştină se împleteşte cu vechile obiceiuri şi tradiţii populare.
„E o zi în care toate poveştile din moştenirea noastră se deschid şi sufletul nostru este cu atât mai înălţat pentru că se creează o legătură cu strămoşii noştri”, a evidenţiat Marius Ţepeluş.
Subprefectul a vorbit şi despre importanţa iei ca simbol identitar românesc, punctând faptul că includerea sa în Patrimoniul Universal Imaterial UNESCO reflectă atât valoarea estetică, cât şi cea spirituală.
„Nu degeaba ia, cămaşa populară românească, este inclusă în Patrimoniul Universal Imaterial UNESCO, pentru că e reprezentativă atât partea ei estetică, dar mai ales partea ei de spiritualitate. Pe toate cămăşile sunt cusute istorii şi poveşti ale neamului şi ale poporului român. Cât e de frumos! Ce poate fi mai frumos şi mai înălţător? Pentru că trebuie să spunem clar şi răspicat: Ia românească este cel mai vechi simbol identitar al poporului român. Se pierde în vremuri imemoriale, de la cultura Cucuteni până în zilele noastre. O minune că s-a păstrat acest lucru”, a mai spus subprefectul Marius Ţepeluş.
EMILIA ŞERDEAN
