O nouă față pentru Centrul Ecoturistic Lacul Sfânta Ana – Tinovul Mohoș

- După 4 ani de la demararea lucrărilor a avut loc recepția lucrărilor
Recent, la Sfânta Ana a avut loc inaugurarea unei investiții care a dat o nouă înfățișare Centrului Ecoturistic, una care oferă turiștilor mai multe activități, dar prietenoase cu mediul.
Despre această investiție am stat de vorbă cu Dósa Elek-Levente, directorul executiv al Asociației Pro Sfânta Ana.
Ne spunea că denumirea de Centrul Ecoturistic Lacul Sfânta Ana provine din considerentul că pe lângă faptul că este o locație denumită turistică, fiind vorba despre un sit unic din anumite puncte de vedere, este nevoie și de educație. Explica că, în urmă cu mai bine de 10 ani, printre turiștii care mergeau la Lacul Sfânta Ana exista și categoria care alegea zona pentru picnic și scăldat și mai puțin pentru valoarea locului. Așa a fost identificată nevoia de educație, de „a face oamenii să înțeleagă de ce este special acest loc, care este valoarea lui, care sunt sensibilitățile lui, de ce este unic, de ce a trebuit să se uite cu alți ochi la Lacul Sfânta Ana și la Tinovul Mohoș”, spunea Dósa Elek-Levente.
Pe de altă parte, se dorește formarea generațiilor viitoare, adică a copiilor, a tinerilor.
Primele schimbări au fost realizate în urmă cu aproximativ 3 ani

„Noi când zicem Centrul Ecoturistic – arăta Dósa Levente – ne referim la Lacul Sfânta Ana, Tinovul Mohoș, pasul dintre cratere, locațiile mai puțin turistice sau des frecventate”. Iar un element major al acestuia este poteca educațională din Tinovul Mohoș.
Directorul Asociației Pro Sfânta Ana preciza că în tinov, pe lângă faptul că se impunea reamenajarea potecii, prin aceasta s-a reușit reducerea impactului asupra mușchiului și a turbei. Noua potecă, finalizată în vara anului 2023, este o structură complexă pentru podețe, cu o suprafață de sprijin mai mică decât era cea veche. Are o lungime de aproximativ 400 de metri, este din lemn de esență tare și echipată cu panouri informative. Astfel, vizitatorii, pe lângă ghidajul de care beneficiază, pot lua informații și de pe aceste panouri.
Această potecă se conectează la o rețea de poteci, cu o lungime totală de aproximativ 10 km, și parcurge creasta craterelor. Este echipată cu indicatoare de direcție și panouri informative, cu informații interesante, iar rețeaua de panouri conține și un joc interactiv pentru copii.
„Ideea e simplă – ne spunea Dósa Levente: încercăm să îi încurajăm pe turiști să meargă pe poteci, să caute indicii, iar dacă le găsesc pe toate vor putea pune cap la cap o poveste; dacă nu reușesc, în schimbul unei parole ascunse pe mai multe panouri, la centrul de vizitare vor avea posibilitatea să primească informații Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș”.
O altă transformare a fost asupra parcării, care are 120 de locuri și a mai fost amenajată una special pentru autocare. Dósa Levente sublinia faptul că parcarea, în continuare, nu este asfaltată pentru faptul că se află într-o rezervație naturală și tot ceea ce s-a realizat a fost cu respect față de natură, fiind folosite materiale care sunt în concordanță cu acest principiu.
Centrul de Cunoaștere

Elementul central al Centrului Ecoturistic este reprezentat de Centrul de Cunoaștere, găzduit de o clădire modernă care întâmpină nevoia vizitatorilor. Acesta a fost amenajat prin renovarea fostei cabane, construită în 1963, și adăugarea unei aripi noi.
A fost păstrată configurarea cabanei, la parter fiind amenajată o sală de mese, cu o terasă pentru patru anotimpuri, care se poate deschide vara și închide iarna. Aici, turiștii pot să se odihnească, să stea la o băutură sau să mănânce ceva.
A fost gândit și un spațiu pentru activități interioare pentru perioadele când vremea este ploioasă.
La etaj se află zona administrativă și au fost amenajate trei camere destinate personalului și cercetărilor.
În aripa nouă, spunea directorului Asociației Pro Sfânta Ana, se află Centrul de Cunoaștere, destinat vizitatorilor. Aici a fost amplasat și un model 3D, cu o suprafață de aproape 6 metri pătrați, a Muntelui Ciomatu, astfel că turiștii pot să aibă o privire amplă asupra masivului, să înțeleagă poziționarea craterelor și topografia locului. Tot aici sunt amplasate panouri informative care prezintă Lacul Sfânta Ana, funcționarea vulcanului Ciomatu, Tinovul Mohoș, habitatul din tinov și panouri electronice cu informații digitale.
La subsol a fost amenajată o sală de proiecție, unde, la jumătate de oră, se poate urmări un film în care sunt prezentate valorile locului.
În curtea centrului este un mic parc interactiv pentru copii, dar și pentru cei care doresc să desfășoare activități în aer liber.
Una dintre cele mai mari provocări în zonă este dată de lipsa infrastructurii: apă potabilă, canalizare, curent electric. „În cadrul investiției am dat răspuns și la această nevoie – spunea directorul Asociației Pro Sfânta Ana. Pe lângă faptul că avem toalete civilizate, avem un sistem modern de reciclare a apei gri, aceasta însemnând apa care provine de la chiuvete, eventual de la dușurile din camere. Această apă se filtrează și după aceea este introdusă în rezervoarele toaletelor pentru a fi ulterior evacuată către fosa septică.
Avem o instalație de panouri solare care ne aprovizionează cu curent electric regenerabil când avem soare. Evident, în lipsa soarelui, avem un generator de mare capacitate, pe GPL. Ne-ar fi părut bine dacă am fi reușit să fim 100% pe panouri solare, dar locul nu permite acest lucru”.
Prin această investiție s-a recuperat o perioadă de circa 50 de ani

Făcând o retrospectivă, Dósa Elek-Levente ne spunea că ideea a luat naștere acum 15 ani, practic odată cu înființarea asociației și cu munca lui legată de Sfânta Ana. Proiectul a început în 2012, însă un an mai târziu, din cauza faptului că nu se mai puteau accesa bani europeni pentru investiții în locuri cum sunt cele de la Sfânta Ana, asociația a trebuit să se reorienteze. Astfel, s-a luat legătura cu o firmă de arhitectură, cu care s-a făcut un studiu complex de dezvoltare a sitului.
Lucrările efective au demarat în 2022, iar recepția lor a fost făcută acum.
Ultimele investiții majore în acea zonă au fost făcute în 1963, când a fost construită cabana, și la începutul anilor ’70, când a fost făcut drumul către lac. „Deci, pot să spun că prin acest proiect am reușit să recuperăm o perioadă de circa 50 de ani din anii pierduți”, afirma Dósa Levente.
În prezent, Centrul de Cunoaștere poate fi vizitat doar de grupuri și pe bază de programare. Acum se lucrează la reorganizarea primirii, a personalului, se dorește introducerea biletelor de vizitare (acum aplicându-se un tarif unic pe autovehicul). După ce aceste lucruri se vor pune la punct, odată cu startul sezonului de vară, care se suprapune cu luna iunie, vizitarea se va putea face și fără programări. Dar până atunci oricine poate face o rezervare.
LIVIU C.
