Problemele identificate la iazurile de decantare de la Harghita-Băi şi Bălan, discutate în şedinţa Colegiului prefectural
- Printre ele se numără starea de degradare a corpurilor iazurilor şi lipsa măsurilor concrete de punere în siguranţă
Problemele identificate în urma controalelor comune efectuate în lunile iulie şi august de comisarii Gărzii de Mediu Harghita şi reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Olt la iazurile de decantare de la fostele exploatări miniere de la Harghita-Băi şi Bălan au fost prezentate, luni, în şedinţa Colegiului prefectural.
Comisarul şef al Gărzii de Mediu Harghita, Balla Izabella, a declarat în cadrul şedinţei că verificările au fost efectuate în urma solicitării Instituţiei Prefectului, fiind dispuse măsuri de remediere.
Situaţia iazurilor de la Harghita-Băi
Conform raportului, corpul iazurilor nr. 1 şi nr. 2 de la Harghita Băi sunt într-o degradare permanentă, din cauza neprotejării faţă de factorii climatici. În cazul iazului nr. 1, s-a constatat existenţa unor ravene de mărimi semnificative, apărute din cauza eroziunii. Pe suprafaţa acestui iaz au fost identificate două acumulări de apă provenite din precipitaţii şi scurgeri de pe versanţi. Din punct de vedere al gospodăririi apelor şi al funcţionării în condiţii de siguranţă, lipsesc actele de reglementare în acest domeniu. „Din declaraţia reprezentantului societăţii a reieşit faptul că nu au mai fost efectuate lucrări de mentenanţă-conservare-întreţinere pentru asigurarea funcţionalităţii sistemului de colectare şi evacuare a apei de pe suprafaţa iazului din 2022. La data controlului nu s-a constatat existenţa lucrărilor de orice fel pe amplasamentul iazului nr. 1”, se precizează în raport. Şi în cazul iazului nr. 2 de la Harghita-Băi s-a constatat existenţa ravenelor apărute în urma eroziunii şi faptul că lipsesc actele de reglementare în domeniul gospodăririi apelor. În raport se menţionează că, în cursul toamnei anului 2024, la acest iaz au fost efectuate lucrări de întreţinere. Contractul de lucrări de consolidare şi punere în siguranţă a iazului a expirat, iar până în prezent nu a fost încheiat procesul verbal pentru recepţia finală a lucrărilor.
„În ambele cazuri, în urma controlului am impus realizarea unei expertize în vederea realizării lucrărilor de punere în siguranţă şi obţinerea avizelor necesare de la autorităţile abilitate, interzicerea efectuării lucrărilor de întreţinere şi reparaţie în lipsa avizelor necesare şi luarea măsurilor pentru expertizarea obiectivului şi realizarea proiectului de închidere şi refacerea mediului afectat de activitatea minieră”, a afirmat Balla Izabella.
De asemenea, o altă măsură impusă este monitorizarea şi raportarea oricărei poluări accidentale, deplasări, antrenări ale materialului din corpul iazului.
Nu e pentru prima dată când situaţia celor două iazuri de decantare ale fostei exploatări miniere de caolin de la Harghita-Băi sunt discutate în şedinţa Colegiului prefectural. Probleme apar frecvent, după perioadele ploioase în special. În decursul timpului au fost făcute expertize, rapoarte, inspecţii la cele două obiective… şi cam atât. Autorităţile locale avertizează permanent că trebuie să fie luate măsuri pentru închiderea şi punerea în siguranţă a iazurilor.
Exploatarea subterană de caolin de la Băile Harghita s-a deschis în anii ’50. În decursul celor peste 40 de ani de exploatare au rezultat munţi de reziduuri, depozitate în zonă, care constituie o permanentă ameninţare. Cele două halde de steril de la Harghita-Băi au un volum de nu mai puţin de două milioane de metri cubi.
Situaţia iazurilor din Bălan
În cazul iazurilor 2, 3 şi 3A de la Bălan, Balla Izabella a declarat că lucrările de închidere a acestora nu a început pe motiv că nu au existat fonduri alocate din buget. „Proiectele de închidere şi ecologizare a acestor 3 obiective nu au obţinut finanţare, avizele şi acordurile obţinute au expirat, la data controlului neexistând acte de reglementare din punct de vedere al gospodării apelor şi protecţiei mediului”, se arată în sinteza raportului.
La iazul nr. 2 de la Bălan, unde volumul de steril depozitat este de 3 milioane mc, se arată că la data controlului nu există sondă inversă, fiind format un lac încă din anul 2005. În sinteza raportului se menţionează că nu există sufoziuni sau crăpături pe corpul iazului, iar canalul de gardă din partea estică lipseşte. „Este necesară realizarea unui studiu de impact asupra dezvoltării vegetaţiei lemnoase (molizi de pe iazurile nr. 2 şi 3), cu o posibilă influenţă negativă asupra stabilităţii iazurilor în cazul unor fenomene extreme (furtună), în urma căruia poate să apară zone decopertate de vegetaţie şi a rădăcinilor arborilor. Totodată, este necesară realizarea lanţului de gardă în vederea prevenirii scurgerilor de ape meteorice de pe versanţi şi eliminarea ochiului de apă existentă”, se menţionează în raport.
La iazul nr. 3, sonda inversă este funcţională, la data controlului aceasta fiind uscată, nefiind acumulate ape de pe versanţi. La acest iaz există ravene mici pe coronamentul iazului şi pe cele 4 trepte. În sinteza raportului se arată că şanţul de gardă nu este funcţional şi este degradat pe anumite porţiuni. În schimb, sonda inversă este funcţională şi accesibilă, acumulări de apă se formează doar în perioadele cu precipitaţii abundente. La acest iaz se realizează monitorizări vizuale zilnice, iar semestrial se efectuează monitorizări prin probe de apă, ultima raportare în acest sens fiind realizată în luna iulie 2025.
„Este necesară solicitarea fondurilor pentru întocmirea proiectului tehnic de închidere şi ecologizare a iazurilor prin SC Conversmin SA şi Ministerul Economiei prin SC Minvest Deva SA şi a fondurilor necesare realizării acestor obiective”, se precizează în raport.
Şedinţe convocate în această lună de prefect cu proprietarii şi responsabilii activităţilor de închidere şi de punere în siguranţă a acestor iazuri
Comisarul şef al Gărzii de Mediu Harghita a evidenţiat faptul că tot timpul instituţia pe care o conduce impune măsuri, însă nu există nicio finalitate. De asemenea, Balla Izabella a solicitat prefectului să convoace la discuţii şi reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Minier (ANRR), care ar avea responsabilitatea urmăririi obligaţiilor din planul de încetare a activităţii unei mine.
La rândul său, prefectul judeţului Harghita, Petres Sándor, a spus că în cursul lunii octombrie va solicita convocarea a două şedinţe separate. Una legată de starea iazurilor de la Harghita Băi, pentru că acolo este proprietate privată „şi este şi o dispută legată de cine este responsabil pentru efectuarea măsurilor din acord”. Iar o altă şedinţă în care să fie discutată situaţia iazurilor de la Bălan, unde responsabilitatea luării măsurilor revine statului prin Conversmin SA, Ministerul Economiei şi ANRR.
Totodată, prefectul a solicitat Gărzii de Mediu Harghita verificarea urgentă a îndeplinirii măsurilor deja impuse, unele având termene deja depăşite. „Rog ca în următoarele săptămâni să procedaţi la verificarea îndeplinirii acestor măsuri şi cu cea mai mare exigenţă. Dacă nu îi întrebăm, o să se facă că plouă, pentru că asta au făcut şi până acum. Având în vedere tot ceea ce se întâmplă în acest sector, este foarte riscant să mai trecem cu vederea aceste neajunsuri, chiar dacă ele provin din partea statului. Deci, în prima parte a lunii octombrie, o să vă rugăm să ne anunţaţi despre verificarea măsurilor. Iar pentru a doua parte a lunii octombrie, să vedem cum programăm cele două şedinţe”, a spus prefectul judeţului Harghita. (Şt.P.)
