Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Viktor Orban a vorbit din nou la „Tusvanyos” | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 27 aprilie 2024
Home » (Inter)Național » Viktor Orban a vorbit din nou la „Tusvanyos”
Viktor Orban a vorbit din nou la „Tusvanyos”

Viktor Orban a vorbit din nou la „Tusvanyos”

  • Acesta este începutul unei frumoase prietenii, dar ciocu’ mic pe drumul spre Schengen

Premierul Ungariei, Viktor Orban, s-a străduit să bage din nou băţul prin gard la Băile Tuşnad, la numai câteva zile de la anunţarea începutului unei frumoase prietenii cu omologul său român Marcel Ciolacu, demonstrând astfel că mireasma făţărniciei rămâne pregnantă la unii politicieni şi după duşul de dimineaţă din aceste zile toride de vară. „This is the beginning of a beautiful friendship”, a scris Viktor Orban pe pagina sa de Facebook după ce miercurea trecută a luat prânzul la Bucureşti cu premierul Marcel Ciolacu şi au discutat, relaxaţi se pare, între altele despre menţinerea unei abordări deschise, pozitive, constructive şi concentrate pe proiecte concrete în beneficiul cetăţenilor din cele două state. Premierul Ciolacu a salutat susţinerea manifestată de guvernul ungar pentru eforturile României de aderare la spaţiul Schengen şi a exprimat speranţa că Ungaria va continua să fie un aliat al ţării noastre în această privinţă. Cei doi premieri au discutat despre iniţierea unui proiect comun de infrastructură care să aibă un impact economic semnificativ pentru ambele ţări. De asemenea, premierul român a subliniat necesitatea intensificării investiţiilor companiilor româneşti în Ungaria. În perspectiva preluării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către Ungaria în a două jumătate a anului viitor, a avut loc şi un schimb de opinii între cei doi oficiali pe tema priorităţilor la nivel european. În cadrul întâlnirii, premierul Ciolacu a evidenţiat şi importanţa transmiterii de mesaje de susţinere a solidarităţii şi unităţii la nivelul Uniunii Europene, a sprijinului UE şi NATO pentru Ucraina în contextul agresiunii militare a Rusiei, s-a precizat atunci printr-un comunicat oficial, scris în deja obişnuitul limbaj de lemn guvernamental care scoate mereu peri albi presei doritoare să afle mereu detalii. Toate bune şi frumoase, dar nu ştim dacă premierul Ciolacu i-a spus atunci lui Orban despre ce ar avea voie şi despre ce nu ar avea voie să vorbească la „Tusvanyos”, în spiritul acelei frumoase prietenii anunţate sau dacă Ministerul Afacerilor Externe (care aparţine totuşi de Guvernul României şi nu de Preşedinţie, cum afirmase primul ministru ungar) i-ar fi făcut acestuia într-adevăr recomandări în acest sens. O minunată prietenie între un politician de stânga şi unul de dreapta este ca amiciţia dintre un câine şi o pisică, când se poate convieţui paşnic o vreme, dar când vine vorba de hrană, în acest caz despre potenţiale voturi în contextul alegerilor europarlamentare şi locale de anul viitor, prietenia se poate încheia cu zgârieturi. Chiar dacă cei de la MAE român au transmis oficialului de la Budapesta anumite doleanţe, mai ales că acesta s-a aflat pe teritoriul României, nu la el acasă, Viktor Orban s-a grăbit să îi pârască repede în faţa numeroşilor simpatizanţi care îi ascultau vorbele în tabăra de vară de la Băile Tuşnad, dar mai ales în Ungaria, unde discursul său a fost transmis pe aproape toate platformele media.

Acesta a afirmat că ar fi primit din partea MAE de la Bucureşti un fel de ghid în care s-a scris despre ce nu ar avea voie să vorbească, despre ce poate vorbi, cum şi ce ar trebui să omită şi fiind vorba despre un document oficial de stat îi face public conţinutul. Orban a susţinut că i s-a recomandat să nu vorbească despre subiecte care ar putea atinge sensibilităţi româneşti, cum ar fi simbolurile naţionale. „Despre asta nu voi vorbi, însă îi salut pe prietenii noştri care au venit cu steaguri maghiare şi secuieşti”, a spus Viktor Orban. Totodată, politicianul ungar a precizat că i s-a sugerat că nu vorbească drepturile colective ale minorităţilor. „Nu voi vorbi nici despre asta, nu voi vorbi, ci doar constat că acestea există şi li se cuvin maghiarilor care trăiesc aici”, a menţionat premierul ungar, adăugând că, potrivit documentului primit, nu ar trebui să facă nici afirmaţii legate de unităţi administrativ-teritoriale inexistente în România. „Cred că s-au gândit la Ardeal şi la Ţinutul Secuiesc, dar noi nu am susţinut niciodată că acestea ar fi unităţi teritoriale româneşti”, a spus Viktor Orban în aplauzele publicului care îi „sorbea” fiecare cuvânt. „Au scris şi că sunt lucruri despre care putem vorbi, dar să nu le prezentăm într-o lumină negativă. Acestea sunt, de exemplu, valorile occidentale. Pentru cineva care se învârte în politica europeană aşa cum este şi treaba mea, astăzi, valorile occidentale înseamnă trei lucruri: migraţia, LGBTQ şi războiul. Dragi prieteni români, acestea nu trebuie prezentate într-o lumină negativă, acestea apar într-o lumină negativă şi de la sine. În final, mai este aici o perlă despre ce mai trebuie evitat: să evităm accentele xenofobe ale unei abordări revizioniste a migraţiei. Aceasta este deja ca călătorie comunistă în timp”, a afirmat ironic premierul Ungariei.

„Dacă tot am primit un astfel de document, ce recomandăm noi prietenilor noştri români? În primul rând, dacă preşedintele României vine în Ungaria şi susţine un discurs – şi a primit deseori invitaţie – nu o să-i spunem despre ce poate şi despre ce nu poate să vorbească. Recomandăm fraţilor noştri români şi să aibă în atenţie faptul că cea mai mare ambiţie românească din prezent, apartenenţa la Schengen, este susţinută deplin de Ungaria şi le atragem atenţia că de la 1 iulie 2024, în Uniunea Europeană o să fie preşedinţie ungară, iar un obiectiv important al programului nostru este să ajungem ca România să fie membră Schengen. Până atunci, putem să spunem doar că România are un nou prim ministru. Nou premier, o nouă şansă, poate iese din asta ceva ce este bun pentru fiecare dintre noi. De când sunt eu prim ministru, el este al 20-lea coleg român şi poate pentru a 20-a oară o să fie cu noroc”, a mai spus Viktor Orban.

Nu putem afirma cu certitudine dacă premierul ungar s-a întâlnit sau nu cândva cu o doamnă politician din România, devenită celebră după o propoziţie neinspirată, dar afirmaţiile acestuia legate de susţinerea Ungariei în ceea ce priveşte aderarea la ţării noastre la Schengen, rostite în contextul prezentării recomandărilor care ar fi fost primite de la MAE român, sugerează că Viktor Orban s-ar fi putut gândi la o expresie de genul: „Ciocu’ mic, că la anul noi suntem la putere în UE!”.

Discursul lui Orban nu l-a lăsat indiferent pe europarlamentarul Victor Negrescu, care poartă, la Bruxelles, chiar culorile partidului lui Marcel Ciolacu şi care a decis să nu facă totuşi „ciocu’ mic”.

„Valorile europene sunt cele care ne permit să trăim în linişte şi pace în Transilvania, respectând drepturile tuturor, inclusiv ale minorităţii maghiare din România. Iar orice referire revizionistă cu privire la Ardeal este evident un non-sens. Cei care cunoaştem realităţile din zonă, ştim foarte bine acest lucru. Discursul anti-european al lui Viktor Orban de la Tuşnad este, de fapt, ilustrativ pentru eşecul politicii iliberale. Ungaria este astăzi tot mai izolată, se află pe primul loc în termeni de inflaţie în Europa, are fondurile europene blocate şi se confruntă cu lipsa unor produse de bază. Acest lucru este dovada ghetorizării economice, politice şi culturale promovate de acest model politic. Mai importante decât discursul maliţios sunt declinul demografic exponenţial al comunităţii maghiare din ţara noastră, nivelul său scăzut de cunoaştere a limbii române precum şi controlul strict al Comisiei Europene privind programul transfrontalier Ungaria –România generat de încălcările repetate ale legislaţiei europene de către executivul de la Budapesta. Un aspect relevant pentru noi este să evităm izolaţionismul cultural şi să facilităm dialogul interetnic. Doctrina iliberală şi anti-europeană nu reprezintă şi nu poate reprezenta un model pentru România”, a scris Victor Negrescu pe pagina sa de socializare.

Şi purtătorul de cuvânt al Partidului Naţional Liberal, Ionuţ Stroe, a reacţionat şi a declarat presei că documentul din partea MAE român despre care a vorbit Viktor Orban nu există, iar liderul de la Budapesta s-a comportat ca un agitator.

„Acest domn Orban se comportă ca un agitator, nu ca un şef de stat. E alegerea lui dacă vrea să se comporte ca un lider extremist şi să persifleze statul român. Noi ne dorim relaţii bune cu Ungaria, nu ne dorim să avem un agitator cu idei fanteziste pe care le vântură de fiecare dată la Tuşnad. Sunt idei învechite şi e treaba lui dacă vrea să rămână în ele sau dacă crede că putem depăşi aceste închipuite conflicte. Nu există aşa ceva (dacă MAE a trimis document la Viktor Orban cu ce are voie să facă şi ce nu, n.red.). Acum o ţară întreagă se uită cum într-o ţară civilizată din nimic un aşa zis şef de stat se comportă astfel”, a afirmat, potrivit gmedia.ro, purtătorul de cuvânt al PNL.

E.G.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.