Urşii – un potenţial valoros pentru regiune

Unii cer exterminarea şi în cel mai fericit caz relocarea lor; alţii văd în ei un potenţial de completare a veniturilor, chiar de înavuţire. Urşii, căci despre ei este vorba în ambele situaţii, sunt un potenţial valoros pentru regiune, turismul Foto şi observatoarele de urşi reprezentând o alternativă bănoasă cu care cochetează din ce în ce mai mulţi

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ ) Harghita, Borboly Csaba, este de părere că „fenomenul selfie” omoară urşii şi ar dori ca turiştii care ţin morţiş să fie în preajma unui urs, cât mai aproape, să înceteze, spre beneficiul tuturor, fie ei animale sau oameni.

Prin urmare, şi-a propus ca instituţia pe care o conduce, împreună cu reprezentanţii Composesoratului Lăzăreşti – deţinătorul împrejurimilor Lacului Sfânta Ana – şi cu alţi parteneri, să realizeze un plan urbanistic zonal pentru zona Ciomatu-Bálványos, pentru „o dezvoltare sustenabilă, prin care putem proteja fauna şi flora, dar putem să avem şi un venit substanţial din turism”.

„Nu este un lucru rău să admiri natura, animalele protejate, chiar aşteptăm turişti din Bucureşti şi din toată ţara, pentru că aici pot fi văzuţi cei mai frumoşi urşi Bruni Carpatini. Din acest punct de vedere am putea să fim primii în lume, pentru că noi avem cea mai frumoasă natură, animalele cele mai frumoase şi am putea fi atractivi, dar în siguranţă şi numai conform legii, numai cu asistenţă de specialitate asigurată de vânători, de biologi, de specialişti care cunosc comportamentul ursului”, a declarat, într-o conferinţă de presă, preşedintele CJ Harghita.

Venitul anual al Finlandei din astfel de activităţi, de pildă, este de şapte milioane de euro şi dacă privim din această perspectivă, noi avem mai mulţi urşi şi posibilităţi mai bune, în opinia sa, în contextul anomaliilor climatice datorate situării acestei ţări nordice pe Cercul Polar.

Borboly Csaba susţine că proprietarii de păduri, composesoratele, asociaţiile de vânătoare şi comunităţile locale trebuie să acţioneze împreună pentru prevenirea situaţiilor neplăcute generate de contactul direct dintre om şi urs şi că „trebuie descentralizat tot sistemul, pentru că în locaţii bine delimitate, cu probleme specifice, nu poate să acţioneze Bucureştiul în mod eficient”.

Prezent la conferinţa de presă, Szin János, membru al unei asociaţii care doreşte, potrivit declaraţiilor sale, să promoveze urşii în mediul lor natural şi să demonstreze că nu numai vânătoarea poate aduce beneficii, ci şi eco-turismul de tipul celui practicat în Finlanda, şi-a manifestat disponibilitatea de a primi turişti, în următoarele două săptămâni, în cele două observatoare pe care le-a amenajat, oferindu-le posibilitatea să vadă urşii „dintr-un spaţiu amenajat, sigur” şi unde personalul de specialitate le poate oferi informaţii pertinente. Şi-ar dori domnia sa să ia fiinţă şi o asociaţie la nivel naţional în acest domeniu, unde să se înscrie toţi proprietarii de observatoare de urşi, să colaboreze „pentru că nu trebuie să existe concurenţă între ei”.

„Acest tip de turism este în plină dezvoltare şi este nevoie de cât mai multe posibilităţi. Mă tem că se pot produce accidente, foarte mulţi oameni neserioşi, care nu conştientizează riscurile la care se expun, se apropie de urşi şi numai inteligenţa ursului este cea care apără în cele mai multe cazuri omul, care nu îi respectă intimitatea. Se fac chiar şi întreceri, care se apropie mai mult, sunt mulţi tineri sub influenţa alcoolului teribilişti şi de aceea ar trebui ca şi acest domeniu să fie reglementat, să existe reguli clare, pe care să şi le asume toţi cei care vor să observe comportamentul ursului”, a explicat Szin János.

El a dezvăluit că scopul asociaţiei din care face este „să facem cele mai bune observatoare de urşi din lume”.

„Avem o populaţie mare de urşi într-o zonă extraordinară, avem un partener de afaceri care este unul dintre cei mai renumiţi fotografi de natură din lume, Máté Bence, care a umblat pe tot mapamondul şi a vizitat, în mai mult de 100 de locaţii din Africa până în America, observatoare de animale. De fapt, el a fost invitat de părintele Böjte Csaba să aducă logistica şi cunoştinţe specifice deţinute, iar eu voi asigura funcţionarea acestui sistem”, a precizat Szin.

Dósa Levente, reprezentantul Asociaţiei non-guvernamentale „Pro Sfânta Ana Lăzăreşti”, a vorbit despre comportamentul „nepotrivit al oamenilor faţă de urşi”, afirmând, la rândul său, că „comportamentul civilizat, ecologic şi atitudinea civică corectă sunt priorităţile care trebuie conştientizate de fiecare turist şi localnic care merge în pădure”.

„Ne place sau nu, ursul este acasă la Sfânta Ana, o zonă naturală neatinsă. Din păcate, oamenii au indus un comportament nepotrivit de hrănire a Ursului Brun, hrănindu-l în mod direct, de dragul de a-şi face un selfie, sau indirect, lăsând în mod voit resturi menajere în urma lor”, a punctat Dósa Levente.

A vizita Lacul Sfânta Ana nu este periculos, dacă oamenii respectă câteva reguli de comportament, a continuat acesta, menţionând că în mod normal, ursul evită omul.

„Oamenii trebuie educaţi şi dacă nu respectă regulile de comportament ecologic, împotriva lor să fie luate măsuri active”, atenţionează Dósa.

De altfel, el a făcut şi o listă cuprinzând 10 sfaturi utile celor care vizitează Lacul Sfânta Ana sau alte zone în care trăiesc urşi. Iată-le:

„1. Respectă ursul! Ursul este un animal sălbatic, iar în teritoriul său, tu eşti oaspete. Partea bună e că nu trebuie să-i aduci daruri.

2. Nu hrăni ursul! Contrar mitului, kürtöskalács nu este hrana preferată a ursului. Nu lăsa după tine mâncare, resturi de mâncare sau gunoaie, că şi acest lucru este hrănire. Nu uita, dacă hrăneşti ursul, îl omori! Ursului nu-i convine şi cred că nici tu nu vrei acest lucru.
3. Nu te comporta ca un idiot! Ursul nu e o drăgălăşenie, un animal de companie şi nici vreo celebritate locală cu care trebuie să-ţi faci un selfie. Crede-mă, ursul nu e genul care să aprecieze acest gest.
4. Păstrează distanţa! Nu te apropia de el! Ursul iubeşte discreţia. Spaţiul lui personal este de minimum 100 de metri. Mai aproape de atât nu există garanţii, s-ar putea chiar să te îmbrăţişeze.
5. Nu aduce mâncare cu tine! Mirosul de mâncare îmbie urşii. Ursul are simţul olfactiv excepţional şi mai tot timpul îi e foame. Cel mai bine e să-ţi laşi mâncarea în portbagajul maşinii, iar maşina în parcare. Partea bună: nu vei pleca flămând.
6. Fii alert tot timpul şi semnalizează-ţi prezenţa, ca eventuala întâlnire să nu fie prin surprindere! Vorbeşte cu voce tare cu însoţitorii tăi, iar dacă eşti singur, fluieră. Important e să nu fii în linişte completă. Desigur, asta nu înseamnă să urli în aşa hal încât să te audă şi cei din Tinovul Mohoş. Ursul aude foarte bine, să ştii.
7. Dacă întâlneşti ursul, dar el nu te-a observat: retrage-te încet în timp ce urmăreşti comportamentul lui şi te întorci în direcţia din care ai venit. Regula nr. 3 este în vigoare! Când eşti departe de el, poţi să te opreşti să-ţi tragi sufletul şi să-ţi linişteşti inima care-ţi sare din piept.
8. Dacă întâlneşti ursul şi acesta te-a observat: Nu intra în panică, încearcă să-ţi păstrezi calmul. Nu fugi, nu urla şi nu te căţăra în copac! Vorbeşte spre el cu voce monotonă, fără să te uiţi în ochii lui şi încet retrage-te. Ridică rucsacul să pari mai mare. Dacă sunteţi mai mulţi, ţineţi aproape unul de celălalt, astfel vă va vedea ca o mulţime de temut. Dacă totuşi se apropie, aruncă la pământ cu grijă rucsacul sau o haină, acesta îi va distrage atenţia. Crede-mă, nici ursului nu îi face plăcere să te întâlnească şi în mod normal evită omul. Nu uita, că şi în această situaţie este în vigoare regula nr. 3, şi nu e glumă! Dacă ursul se apropie şi consideri că situaţia e periculoasă, e timpul pentru spray-ul anti-urşi.
9. Dacă mergi la drumeţie este recomandat să ai cu tine un spray anti-urs. Utilizează spray-ul doar în situaţii de urgenţă, altfel sunt bani irosiţi, iar un spray anti-urs nu e chiar ieftin. Cel mai eficient spray anti-urs e acela pe care nu l-ai folosit niciodată.
10. Înainte să porneşti la drum informează-te! Întreabă-i pe cei cu experienţă (rangeri, salvamontişti, vânători etc.) dacă în zona în care te pregăteşti să mergi, sunt urşi. Îţi vor da sfaturi utile cu plăcere şi îţi vor reaminti că ursul nu-i joacă”.

Una peste alta, iniţiativa nu este de lepădat, dar trebuie pusă şi în practică, iar acest lucru implică modificarea legislaţiei şi, mai dificil, o schimbare de mentalitate.

În prezent, Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 prevede, la articolul 23, amenzi cuprinse între 250 de lei şi 750 de lei pentru „hrănirea complementară a vânatului, cu încălcarea reglementărilor în vigoare” şi de la 1.000 de lei până la 3.000 de lei pentru „deranjarea exemplarelor de faună de interes cinegetic în scopul fotografierii sau filmării, în afara traseelor turistice sau a căilor de comunicaţie”. Dar cine le respectă şi câte amenzi s-au dat până acum? Bag seamă că au fost „rara avis”, de vreme ce oamenii au reuşit să schimbe, pentru un selfie, până şi comportamentul unei sălbăticiuni…

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii