Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Printre cele mai vechi
Borsec, una din cele mai vechi staţiuni balneare din România, datează din timpuri de demult, construcţia staţiunii este menţionată ca existând din secolul al XVIII-lea, dar apele de aici au fost cunoscute şi apreciate pentru efectul lor terapeutic încă din a doua jumătate a secolului XVI-lea. Până în urmă cu vreo 25-26 de ani staţiunea avea o viaţă tumultoasă, de invidiat, totul funcţiona la parametri maximi – şi pentru tratament, dar şi pentru odihnă şi relaxare – într-un mediu mirific. Dar totul a decăzut, aici la Borsec, la fel ca şi în alte staţiuni, „o mână nevăzută” a distrus tot ce era bun şi frumos, sub o mască binevoitoare şi promisiuni care s-au dovedit mincinoase. Vilele au fost cumpărate de diverşi inşi al căror scop nu a fost acela să le întreţină şi să le facă mai confortabile, ci să le distrugă – după cum se poate vedea astăzi – de altfel, aşa s-a întâmplat cu tot ceea ce făcea din România o ţară cu un impresionant potenţial economic, pentru unii de temut, deci trebuia totul distrus pentru a avea ei – cei bogaţi – piaţă de desfacere pentru produsele lor care, din păcate, nu sunt şi cele mai bune pentru noi.
Renaştere, relansare
Fără un centru balnear multifuncţional nu poate fi vorba despre renaşterea, relansarea turistică a staţiunii, motiv pentru care localnicii, consiliul local, au început în 2011 construcţia unui centru balnear, finanţat – după cum ne-a spus Mik József, primarul oraşului Borsec – din fonduri guvernamentale, dar, din păcate, construcţia a ajuns undeva pe la jumătate, respectiv clădirea este ridicată, este sub acoperiş şi ar urma să se facă amenajările interioare, plus partea de instalaţii care este foarte costisitoare şi, îl citez pe d-l primar, „efectiv din lipsa fondurilor de finanţare lucrările s-au împotmolit, chiar dacă încă în momentul de faţă se mai lucrează câte puţin”.
În 2001, Borsecul a pierdut ceva
Ce a pierdut ne spune primarul: „Borsecul, în 2001 a pierdut statutul de staţiune balneoclimatică şi de staţiune de interes naţional şi s-a închis baza de tratament”. A fost lovitura de graţie pentru că din acel moment nu s-au mai făcut tratamente la Borsec. „Acum – spunea primarul – singura şansă a Borsecului este să aibă un centru balnear, de aceea am decis să construim acest centru balnear, cu o capacitate foarte mare, mai precis o capacitate de 1.000 de persoane/zi pe timp de vară şi 700 persoane/zi pe timp de iarnă. După cum v-am spus, suntem cu lucrările cam la jumătate, clădirea este ridicată în roşu, este sub acoperiş, lipsesc geamurile interioare şi exterioare pentru care în bugetul local am cuprins suma de 1.200.000 lei, am putut face acest lucru pentru că am primit mai mulţi bani faţă de anul trecut ca urmare a schimbării legislaţiei cu privire la oraşe, care acum trebuie să aibă un anumit venit minim, deci am primit şi noi ceva în plus faţă de anii precedenţi şi din această sumă am hotărât să achiziţionăm geamurile şi uşile exterioare, să le montăm pentru a proteja interioarele împotriva intemperiilor. Încă nu avem probleme din acest punct de vedere, dar dacă se mai prelungeşte situaţia vom putea să avem probleme în acest sens, dar important ar fi să fie finalizată această lucrare”.
Ar mai fi nevoie de aproape 17 milioane lei
„Problema noastră cea mai mare – spune primarul – este că avem nevoie de încă aproape 17 milioane de lei pentru a finaliza ceea ce am început. Până acum am cheltuit 13 milioane şi mai avem nevoie de 17 milioane lei. Cu această sumă rezolvăm tot, tot, inclusiv amenajările exterioare, dar deocamdată nu avem decât 1.200.000 lei prevăzuţi în bugetul local pe anul curent. În momentul de faţă purtăm discuţii cu Consiliul Judeţean Harghita, în sensul că Consiliul local Borsec ar putea să acceseze un împrumut de 5 milioane lei, doar atât am putea lua, şi am solicitat Consiliului Judeţean să intre şi acesta cu 5 milioane lei, dar, când totul părea în regulă, la discutarea bugetului de venituri şi cheltuieli al judeţului, juriştii au constatat că nu există bază legală pentru acest ajutor din partea CJH pentru oraşul Borsec”.
Asta era marea speranţă a primarului
Speranţa nu a murit pentru că preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a promis că va propune Consiliului acordarea unui ajutor din fondul de rezervă al CJH, până când se va găsi cadrul juridic pentru a soluţiona situaţia Borsecului. „Dacă – spunea primarul – Consiliul Judeţean ar fi venit acum cu cele 10 milioane de lei, atunci până anul viitor în toamnă am fi putut da în folosinţă acest centru balnear. Pe de altă parte, sincer, nu văd de unde din altă parte am putea primi ajutor financiar, de la Guvern deja nu am speranţă, rămâne să ne gândim la fondurile europene atât pentru turism, cât şi pentru balneo, dar încă nu se ştie când vor fi lansate proiectele europene – şi să nu uităm că pentru ca un proiect european să fie dus la capăt e nevoie de patru ani, pentru noi 4 ani e foarte mult. De aceea trebuie să găsim o soluţie aşa cum s-a găsit şi pentru proiectul Drumul apelor minerale în care a intrat şi Consiliul Judeţean, devenind coproprietar. Aşa cred că această soluţie ar fi putut funcţiona şi în cazul centrului. Acuma aştept, aştept şi sper că se va găsi o bază legală şi în cazul nostru”.
Trebuie făcut ceva, pentru că Borsecul s-a distrus complet
„Mă întrebaţi cine se face vinovat de decăderea Borsecului, vina şi vinovaţii, vedeţi bine, se tot caută, dar nu se găsesc şi Borsecul, faţă de ce a fost, a devenit o ruină. Noi încercăm să reclădim staţiunea, care în vremurile bune primea 6.000 de turişti, şi chiar pot spune că lucrurile încep să se schimbe, avem 500 de turişti iarna şi cam tot atâţia vara, dar ceea ce ne lipseşte pentru a avea turişti este tocmai acest centru balnear la care să vină turiştii şi pentru tratament”.
Nu există date statistice
În acest moment se poate spune că Borsecul are trei luni de sezon de iarnă – din decembrie până în 10 martie – din ce în ce mai bun, acest lucru rezultă din faptul că înainte erau 168 de locuri de cazare, anul trecut aceste locuri au trecut de 700, iar anul acesta se pare că se va depăşi pragul de 800 locuri de cazare. Cele mai multe locuri sunt ocupate la sfârşit de săptămână şi de sărbători – de Revelionul 2014-2015 nu s-au mai găsit locuri pentru toate solicitările. La fel se întâmplă şi vara – în lunile iulie şi august – şi asta şi datorită faptului că Primăria a început să organizeze câte un eveniment cultural, cel puţin, în plus o baie micuţă care funcţionează tot timpul anului este foarte căutată, dar abia când va funcţiona centrul balnear se va simţi explozia care va reda Borsecului strălucirea de odinioară.
„Casino”-ul
Primarul Mik József spunea că anul acesta din fonduri europene vor termina reabilitarea tuturor străzilor şi mai spunea că au schimbat toată infrastructura. Problema majoră, în afara construcţiei centrului, este cu clădirile aflate în paragină, unele s-au demolat, altele s-au renovat, altele s-au mascat, dar nu se poate face nimic cu clădirile care au fost cumpărate şi ai căror proprietari sunt din Israel, India ori de aiurea, proprietari pe care Primăria îi caută cu ajutorul unui avocat angajat în acest scop, însă fără rezultat, pentru că nu există în România o lege cu privire la aceste proprietăţi care, culmea, sunt monumente istorice şi prin lege sunt scutite de plata impozitului. „Problema cea mai mare o avem cu vechiul cinematograf, vechiul Casino – spunea primarul – spre exemplu, cei care au cumpărat această clădire ne virează bani prin bancă, dar toate scrisorile trimise de noi ne erau returnate. M-am deplasat la Bucureşti, unde se părea că firma proprietară îşi are sediul şi când am ajuns acolo am găsit două clădiri în ruină exact cum este asta de la noi. Cam aşa stau lucrurile”.
Se poate spune că vă aşteaptă vremuri interesante?
„Da, cred că da – spunea primarul – adevărul este că efectiv Borsecul a pierdut statutul de staţiune de interes naţional, însă acum am depăşit numărul obligatoriu impus de acest statut de 500 de locuri de cazare (avem peste 700), am depus documentaţia necesară şi sperăm să obţinem cât mai curând acest statut şi este posibil ca din proiectul de finanţare europeană să obţinem şi statutul de staţiune balneară sau balneo-climaterică. Desigur, va mai dura ceva vreme, dar sperăm că dacă totul merge bine, spre toamnă o să avem statutul mult-râvnit şi pe care l-am pierdut la un moment dat”.
Apemin Borsec – Regina apelor minerale vă ajută cu ceva?
„Da, ne ajută cu ce poate, cu faptul că 800 de oameni au un loc de muncă şi astfel rata şomajului este scăzută, problema mare este că tinerii pleacă în străinătate şi situaţia este îngrijorătoare şi în prezent, dar şi pentru viitor. Dar, dacă se realizează centrul, inclusiv tinerii vor avea un loc de muncă, în turism este lucru ştiut sunt foarte multe şi variate posibilităţi”.
Doar în treacăt
În 2009, în Borsec s-au predat două blocuri de locuinţe sociale cu 30 de locuri, un bloc ANL pentru 20 de tineri, din 2008 încoace s-au împărţit 21 de loturi pentru construirea de case pentru tineri, iar acum s-a lotizat un teren cu 25 de parcele tot pentru a-i determina pe tineri să rămână pe loc. Există o singură şcoală şi o singură grădiniţă. Casa de cultură a început să prindă viaţă după o prea lungă pauză, formaţiile culturale de Crăciun au prezentat 10 zile la rând spectacole. Din punctul de vedere al sănătăţii, 2.576 de oameni au un singur medic de familie şi recent s-a înfiinţat un cabinet medical particular, graţie unui medic pensionat recent.
Cu personalul centrului desfiinţat în 2011 ce s-a întâmplat?
„Când s-a închis vechiul centru, majoritatea personalului la nivel de asistent a rămas şi s-a angajat la Apemin, în momentul în care se va da în folosinţă noul centru aceştia vor fi uşor de recuperat, mai greu va fi cu balneologii şi fizioterapeuţii, dar am început deja tatonările şi lucrurile se vor rezolva deoarece personal tânăr cu studii în domeniu este gata să revină la Borsec şi avem o colaborare bună cu localitatea Szeged – Ungaria – care pregăteşte personal pentru bazele de tratament şi avem promisiuni că ne vor ajuta la nevoie”.
La faţa locului
Este greu să descriu tot ceea ce am văzut, dar pentru a mă face înţeleasă cât de cât, priviţi imaginile foto şi vă veţi putea face o imagine despre cele 9 module legate între ele printr-un coridor, în modulul 9 vor fi 5 bazine cu apă minerală, 2 saune cu apă şi abur, pereţii vor fi placaţi cu piatră, iar restul cu lemn, păşind pe coridor ajungem la modulele cu băi la cadă, alt modul este pentru masaj medical, un alt modul cu 12 cabinete pentru împachetări cu nămol, un altul va adăposti cabinetele medicilor, partea administrativă şi sala de fitness, în partea de wellness sunt şi bazinele de saune, un alt bazin cu apă minerală şi vestiarele, iar afară, da, afară vor fi bazine exterioare neacoperite. Centrul care va cuprinde, aşadar, o bază de tratament şi un centru wellness are o suprafaţă de 2.900 mp şi o capacitate de 1.000 persoane/zi, valoarea totală este estimată la circa 22,4 milioane lei.
AURELIA ILUŢ
