„Scăldatul interzis!” în Lacul Sfânta Ana

aprilie 25, 2018 in Agricultură/Ecologie, Societate, Timp Liber

S-au dus vremurile când lumea abia aştepta să iasă colţul ierbii, să meargă la picnic la Sfânta Ana şi să facă o baie în „marea secuiască”. Noul plan de management al Rezervaţiilor Naturale Lacul Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş interzice scăldatul. De la prevederile acestuia nu se face rabat nici măcar pentru minivacanţa de 1 Mai

„În planul de management al Lacului Sfânta Ana şi Tinovului Mohoş, aprobat la 14 decembrie anul trecut şi publicat în Monitorul Oficial, se reglementează că scăldatul este interzis, iar înotul se face doar cu aprobarea Sistemului de Gospodărirea Apelor Harghita şi numai în cazul activităţilor tradiţionale, concursurilor sportive, cu respectarea anumitor reguli, cu avizul Sistemului de Gospodărirea Apelor (SGA) şi supravegheat”, a precizat custodele Rezervaţiilor Naturale Lacul Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş, Kerezsy László.

Panourile prin care turiştii sunt avertizaţi că scăldatul în lac este interzis au fost amplasate în urmă cu câteva zile.

„Lângă bariera de la coborârea spre lac a fost montată o pancartă inscripţionată în 5 limbi: română, maghiară, engleză, germană şi rusă, iar la marginea lacului a fost montat un alt indicator. Noi îi avertizăm pe vizitatori, dar le va fi dificil să se conformeze acestei restricţii, mai ales localnicilor care ştiu că aici s-a făcut baie încă din 1900, dar controlat, supravegheat şi cu autorizare, şi asta trebuie să înţeleagă oamenii”, a explicat custodele rezervaţiilor.

Inginerul Darvas János de la SGA Harghita a precizat că decizia de a se interzice scăldatul în Lacul Sfânta Ana s-a luat după „o analiză serioasă a problemei”, în urma consultărilor cu specialişti în domeniu, potrivit cărora măsura este necesară pentru păstrarea calităţii apei şi împiedicarea degradării ei.

„Pentru a evita poluarea şi în timp distrugerea zonei protejate şi ca să evităm degradarea calităţii apei Lacului Sfânta Ana şi a zonei protejate s-a dispus interzicerea scăldatului. Venea multă lume, unii se dădeau cu tot felul de soluţii de protecţie solară, loţiuni de corp şi intrau în apă, alţii erau în stare să pregătească mâncarea de picnic şi apoi să îşi spele vasele şi ustensilele tot în apa lacului. Astfel, poluarea creată de activitatea umană se va reduce la minimum posibil. E un pas înainte, care trebuia făcut. Pentru scăldat există ştranduri şi bazine unde repercusiunile activităţilor recreative nu au acelaşi impact distrugător ca în cazul Lacului Sfânta Ana”, a arătat, la rândul său, ing. Darvas.

De asemenea, vizitatorii trebuie să respecte programul celor două rezervaţii în perioada de vară, deschise publicului zilnic începând de la ora 09:00 până la ora 19:00, când se închide bariera.

Conform planului de management şi regulamentului, toate activităţile se desfăşoară cu avizul custodelui. La rândul lui, composesoratul trebuie să îşi adapteze planul de exploatare forestieră noilor condiţii impuse de proiect.

„Exploatarea forestieră trebuie să fie corelată cu planul de management al rezervaţiilor, respectiv să fie tăiaţi numai copacii afectaţi de doborâturile de vânt şi arborii atacaţi de insecte, în locul lor urmând să fie replantaţi alţi pomi, pentru a evita erodarea terenului. Tăierea şi replantarea ar urma să se facă strict sub supravegherea specialiştilor”, a menţionat Kerezsy László.

Benefică ar fi şi o revizuire a retrocedării către composesorat a zonelor pe care fiinţează rezervaţiile: de pildă, craterul Sfânta Ana, inclusiv interiorul acestuia, apare în documente ca pădure, în vreme ce Tinovul Mohoş figurează în actele de retrocedare ca păşune.

„Ar fi bine-venită, întrucât este singura rezervaţie din ţară restituită în integrum. Cert este că indiferent de forma de proprietate, trebuie să se conformeze statutului de rezervaţie”, a opinat custodele Rezervaţiilor Sfânta Ana şi Mohoş.

Noul plan de management al Rezervaţiilor Naturale Lacul Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş prevede trei zone de protecţie pentru cele două rezervaţii de interes naţional: zona de dezvoltare durabilă în care se încadrează intrarea în rezervaţii, imediat după barieră, precum şi zona de lângă lac, de la debarcader spre capelă, unde se poate desfăşura activitate umană; zona de protecţie a păşunii şi craterului Sfânta Ana, unde vizitatorii sunt bine-veniţi – şi, har Domnului, sunt din ce în ce mai mulţi străini interesaţi de frumuseţile şi unicitatea zonei – şi zona de protecţie severă, instituită în Tinovul Mohoş, unde este interzisă orice fel de activitate.

Situat la o altitudine de 946 de metri, Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România. De formă aproape circulară, are o lungime de 620 de metri şi o lăţime maximă de 460 de metri şi o adâncime maximă de 7 metri. Lacul îşi completează apele numai din precipitaţii, neavând izvoare, iar puritatea apei se apropie de cea a apei distilate, cu numai 0,029 mg de minerale/litrul de apă. Anul acesta, după topirea zăpezii, nivelul Lacului Sfânta Ana a crescut cu o jumătate de metru şi este mai frumos ca niciodată.

Rezervaţia naturală de tip floristic şi faunistic Tinovul Mohoş se află într-unul dintre craterele Masivului Ciomatu, prelungirea extrem sudică a lanţului vulcanic al Munţilor Harghitei, în imediata vecinătate a Lacului Sfânta Ana. Mohoş este recunoscut ca rezervaţie naturală din 1974 şi atunci aparţinea Academiei Române.

În 1995, cele două au devenit rezervaţii naturale de interes naţional, peste ele suprapunându-se Natura 2000. Împreună, Rezervaţiile Naturale Lacul Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş se întind pe o suprafaţă de 439 de hectare.

„Au fost lansate zvonuri, nejustificate, că apa din Lacul Sfânta Ana este toxică. Indiferent de interese, nu este firesc, nu trebuie să inducem panică în rândul turiştilor, pentru că România trebuie să trăiască din turism”, a conchis custodele Kerezsy.

DANIELA MEZEY