Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Peste jumătate dintre memorandumurile adoptate de consiliile locale din Harghita prin care se solicită autonomie teritorială au fost anulate de instanţă | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Politic » Peste jumătate dintre memorandumurile adoptate de consiliile locale din Harghita prin care se solicită autonomie teritorială au fost anulate de instanţă
Peste jumătate dintre memorandumurile adoptate de consiliile locale din Harghita prin care se solicită autonomie teritorială au fost anulate de instanţă

Peste jumătate dintre memorandumurile adoptate de consiliile locale din Harghita prin care se solicită autonomie teritorială au fost anulate de instanţă

 Unii primari consideră că administraţia locală are probleme mai importante decât „războiul steagurilor” ori să susţină acţiuni „fără temei juridic”, iar preşedintele CJ declară că „munca ce trebuie depusă la un consiliu local sau un consiliu judeţean nu poate fi înlocuită cu manifestări şi petiţii”

Peste jumătate dintre memorandumurile adoptate de consiliile locale din Harghita prin care se solicită autonomie teritorială au fost anulate de Tribunalul Harghita, după ce Instituţia Prefectului le-a atacat în instanţă, întrucât încalcă mai multe legi, inclusiv Constituţia României.

Datele puse la dispoziţie de Prefectura Harghita arată că 25 de consilii locale din judeţ au adoptat memorandumuri şi petiţii adresate Guvernului şi Parlamentului, prin care se solicită autonomie teritorială, printr-o organizare administrativ-teritorială într-o aşa-numită regiune Ţinutul secuiesc, care să aibă statut autonom, limbă oficială proprie, iar aceste demersuri să fie rezultatul unui referendum pe această temă.

Toate cele 25 de hotărâri ale consiliilor locale au fost atacate în instanţă de Prefectura Harghita, cele mai multe dintre acţiuni, respectiv 20, fiind iniţiate de fostul prefect şi actual subprefect, Adrian Jean Andrei, iar restul de actualul prefect Petres Sándor.

În 13 cazuri, magistraţii Tribunalului Harghita au admis acţiunea prefectului şi au anulat actul administrativ, iar celelalte procese se află pe rolul instanţei. Hotărârile instanţei pot fi atacate cu recurs la Curtea de Apel Târgu-Mureş.

În motivarea trimisă instanţei de Instituţia Prefectului şi acceptată de magistraţii Tribunalului Harghita se arată că prin solicitarea creării „unei regiuni administrative numite Ţinutul secuiesc” este încălcată Constituţia României, care consfinţeşte că teritoriul ţării este organizat administrativ în comune, oraşe şi judeţe.

În documentele admise de instanţă se mai arată că „problema înfiinţării unei alte unităţi administrativ-teritoriale decât cele reglementate de Constituţie nu poate fi pusă în discuţie în cadrul unui referendum local, ci numai în cadrul unui referendum organizat, în condiţiile legii fundamentale, pentru revizuirea Constituţiei sau, eventual, a unui referendum naţional în condiţiile art. 11 din Legea nr. 3/2000, de către preşedintele României, cu consultarea Parlamentului”.

Juriştii Prefecturii au afirmat că este neconstituţională şi solicitarea recunoaşterii limbii minorităţii naţionale ca limbă oficială a statului, întrucât contravine prevederilor articolului 13 din Constituţie: „În România, limba oficială este limba română”. De asemenea, se face referire şi la decizia Consiliului Legislativ care a avizat negativ proiectul de lege privind statutul de autonomie al Ţinutului secuiesc, apreciind că propunerea legislativă contravine, în ansamblul ei, normelor şi principiilor constituţionale, ordinii juridice interne, legislaţiei comunitare şi dreptului internaţional.

Memorandumurile prin care se solicită autonomie teritorială, adoptate la solicitarea Consiliului Naţional Secuiesc, nu sunt privite cu ochi buni de toţi primarii UDMR din Harghita sau de liderii locali ai partidului.

Primarul comunei Leliceni, Péter Pál, a declarat pentru Agerpres că CNS nu i-a transmis un astfel de document, dar este de părere că cei 11 consilieri ai UDMR l-ar fi respins, întrucât consiliul local are de rezolvat probleme reale cu care se confruntă cetăţenii şi nu se ocupă cu chestiuni electorale.

„În comună avem probleme mai importante, trebuie să lucrăm pentru comunitate, pentru binele oamenilor. Această chestiune apare, de regulă, în campania electorală şi pentru 80% dintre oameni nu reprezintă o prioritate”, a afirmat Péter Pál.

El a spus că „nici războiul steagurilor nu se poartă la Leliceni”, steagul secuiesc nefiind arborat la sediul primăriei din aceleaşi considerente: „noi trebuie să ne ocupăm ca oamenii să trăiască mai bine, nu de războiul steagurilor”.

Leliceni este o comună aflată la câţiva kilometri de Miercurea-Ciuc, unde trăiesc în armonie maghiari, români sau romi.

Nici Consiliul local din Remetea, localitate fruntaşă la atragerea de fonduri europene, nu a dorit să supună la vot memorandumul CNS, pe motiv că acesta nu are nici un rol şi va fi oricum anulat de instanţă.

„Tema a fost pe rol, s-a discutat, dar nu am supus la vot întrucât considerăm că în forma asta nu are nici un rol şi nu vrem doar să mergem în instanţă, fără a avea un argument juridic”, a declarat primarul UDMR din Remetea, Laczkó Albert Elemer.

Şi preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, crede că oamenii aşteaptă de la politicieni locuri de muncă şi un trai mai bun, iar activitatea autorităţilor locale nu poate fi înlocuită de manifestări şi petiţii, făcând referire la demersurile CNS.

„Eu cred că domnul Izsák Balázs (preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc – n.r.) are un rol şi, ca şi o mişcare civică, tot ceea face domnia sa este ok, este binevenit, dar munca ce trebuie să fie depusă la un consiliu local sau un consiliu judeţean nu poate fi înlocuită cu manifestări şi petiţii şi alte lucruri. Pentru că oamenii aşteaptă de la politicieni locuri de muncă, un trai mai bun, un salariu, o viaţă, o posibilitate de a trăi în pace şi linişte şi acest lucru nu poate să fie înlăturat. Repet, tot ce face domnia sa e ok, e foarte bine, ca şi mişcare civică, dar nu aşa ar trebui să lucreze autorităţile locale din judeţ”, a declarat pentru Agerpres Borboly Csaba.

Consiliul Naţional Secuiesc este o organizaţie care militează pentru autonomia teritorială a maghiarilor, dar demersurile sale de până acum au fost respinse atât de Justiţia din România, cât şi de Comisia Europeană. Hotărârile aprobate în urmă cu câţiva ani, de mai multe consilii locale, de organizare a unor referendumuri locale privind înfiinţarea aşa-zisei „regiuni autonome Ţinutul secuiesc” au fost anulate de instanţă, iar iniţiativa cetăţenească europeană referitoare la protejarea regiunilor cu particularităţi lingvistice, pentru a nu suferi dezavantaje economice în politica de coeziune a Uniunii Europene, depusă de preşedintele CNS, împreună cu alte şapte persoane, a fost respinsă de Comisia Europeană. (Gina Ştefan)

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. Ma mir ca Borboly Csaba a spus asa ceva, dar e foarte corect si logic.Steagurile, marsurile si protestele extremiste nu tin de foame.E nevoie de ridicarea zonei economic, nu de indepartarea investitorilor prin propagarea separatismului si a conflictelor.

Leave a Reply to Mmmmm Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.