Oameni ai locului, la locul faptei…

Pentru că este topliţean, pentru că ştie că se poate, aflând din jurnalul „Informaţia Harghitei”, care a relatat la momentul potrivit despre evenimente similare consumate în Miercurea-Ciuc şi în Sfântu-Gheorghe, pentru că, prieteneşte, a dorit să-i strice concediul d-lui Nelu Orlaie, fondatorul Pepinierelor Hida SRL din judeţul Sălaj şi poate pentru „n” alte motive, profesorul Eugen Hirişcău a pus la cale o frumoasă întâmplare în micuţul, dar primitorul municipiu al cărui cetăţean este.

Astfel, animat de dorinţa de a-i mai dinamiza puţin viaţa şi cu speranţa că într-o zi încercarea sa va da roade, d-l Hirişcău l-a contactat pe cel mai mare producător de arbuşti fructiferi din Transilvania şi pe fiul său, ambii aflaţi la Topliţa într-o mică vacanţă, a luat legătura cu directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Harghita, ing. Török Eugen şi cu cel al OJFIR Harghita, dr. ing. Ioan Hîrb, şi a dat zvon în… ţară ca lumea să afle că acolo urmează să se petreacă ceva. Şi lumea a aflat, dovadă că la întâlnirea celor interesaţi de producerea, prelucrarea şi valorificarea fructelor obţinute din culturile de arbuşti fructiferi, întrebările topliţenilor nu mai conteneau…

Prezenţi la eveniment, părinţii dr. ing. Nelu Orlaie şi bunicii drd. ing. Filip Orlaie erau peste poate de mândri, chiar dacă tabloul de familie al celor trei generaţii nu era în acel moment complet.

Primul dintre vorbitori, ing. Török, a intrat în subiect abordând importanţa şi condiţiile propice ale zonei pentru arbuştii fructiferi, atingând uşor şi două puncte nevralgice ale agriculturii harghitene: cartoful, ale cărui suprafeţe s-au micşorat faţă de vremurile bune cu circa 38-40 de procente şi laptele, al cărui preţ de achiziţie aproape că a căzut sub cel al apei, ameninţând indirect efectivele de animale. Iată de ce, spunea domnia sa, culturile de arbuşti fructiferi pot fi o activitate complementară, prin care o familie îşi oferă şansa de a obţine un venit suplimentar. Dovadă că 15 persoane din zona nordică a judeţului s-au şi apucat de treabă, circa 12 hectare fiind în prezent destinate arbuştilor fructiferi, din care 5, aparţinând doamnei profesor Paula Ilisan, sunt ocupate cu cătină. Un arbust ale cărui fructe, albe şi roşii, conţin de două ori mai multă Vitamina C decât măceşele şi de zece ori mai multă decât citricele.

De ce a optat doamna Ilisan pentru „ginsengul românesc” încă nu ştiu, dar mi-am propus să aflu, aşa cum am aflat că, pentru a-şi consolida afacerea, doreşte să acceseze fonduri europene, devenind poate astfel prima reprezentantă a sexului frumos din Harghita, cu un proiect eligibil pentru un asemenea segment. Vorbesc concret despre un om al locului, aflat în Topliţa la locul faptei spre a le demonstra concitadinilor că dacă vrei poţi! Şi pentru că a vrut, şi fiul d-lui Hirişcău a reuşit să înfiinţeze o plantaţie de coacăz plus zmeură pe 1,5 hectare, alţii ca el şi ca doamna Ilisan completând „lista zonei de nord” asupra căreia îmi propun să revin. De ce? Pentru că dr. ing. Nelu Orlaie îi dispus să le ofere oamenilor consultanţă, trăgându-şi rădăcinile de acolo, pentru că locul este propice culturilor de arbuşti fructiferi şi „chiar căpşunului”, pentru că forţă de muncă există şi cererea e mare, atât în ţară, cât şi în afara ei. Poate tocmai din aceste considerente, mai arăta ing. Török Eugen, în a cărui fermă de familie există o plantaţie de coacăz negru, în ultimii doi ani arbuştii fructiferi au prins rădăcini mai peste tot în judeţ, perspectiva apropiată urmând a fi conturată de aplecarea oamenilor către aceste culturi şi de capacitatea lor organizatorică privind viitorul legat de depozitarea, transportul sau prelucrarea fructelor ce fac adevărate miracole pentru sănătate.

Ceea ce se cuvine să mai menţionez aici e faptul că, la reuniunea de la Topliţa, persoanele prezente au avut posibilitatea să afle de la domnul Bakó Csaba, reprezentantul OJFIR Harghita, ce condiţii se impun pentru ca un proiect privind înfiinţarea, dezvoltarea şi modernizarea unei plantaţii de arbuşti fructiferi să fie finanţat prin fonduri europene, sau ce condiţii de eligibilitate trebuie îndeplinite de către un solicitant de fonduri europene pentru dotarea tehnologică a unor spaţii în care să fie prelucrate fructele obţinute de pe culturile de arbuşti.

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii