În zonă există o propagandă sistematică care nu poate fi demontată decât în astfel de întâlniri, unde se discută aplicat despre ceea ce înseamnă românii din această parte de ţară

Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură şi civilizaţie”

Peste 70 de comunicări ştiinţifice au fost susţinute de cercetători, cadre didactice universitare, muzeografi, arhivişti, etnografi, sociologi, teologi, profesori, preoţi şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, din aproape 30 de localităţi din întreaga ţară, inclusiv din judeţul Harghita, şi din străinătate la sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul celei de-a XXII-a ediţii a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură şi civilizaţie”. Dacă în anii anteriori sesiunea a avut loc, de cele mai multe ori, în municipiul Miercurea-Ciuc sau în Izvoru-Mureşului, în acest an lucrările au avut loc la Hotelul Bradul din staţiunea Covasna, din judeţul cu acelaşi nume.

La fel ca la ediţiile anterioare, majoritatea temelor prezentate au abordat aspecte ale istoriei şi culturii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi ale convieţuirii interetnice din zona Arcului Intracarpatic. De asemenea, o parte din teme s-au referit la marcarea a 100 de ani de la declanşarea Războiului de Reîntregire Naţională şi la proiecte de aniversare a centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

În debutul lucrărilor, PS Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei, a binecuvântat lucrările sesiunii şi a evidenţiat că, la fel ca în fiecare an, acestea se desfăşoară „la umbra Sfintei Biserici”. „Ca în fiecare an, lucrările noastre sfinte româneşti se desfăşoară la umbra Sfintei Biserici. De ce? Pentru că în biserică s-a născut şcoala, în biserică s-a născut istoria, în biserică s-a născut cultura. De aceea ne rugăm lui Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toţi cu har şi cu belşug duhovnicesc pentru a aşterne în paginile noastre de istorie acest colţ de ţară, numit sud-estul Transilvaniei, sub oblăduirea lui Dumnezeu, cu binecuvântarea lui Dumnezeu şi cu munca frăţiilor voastre”, a spus PS Andrei.

 Sacralizarea unor falsuri a devenit obişnuită în această zonă

La rândul său, prefectul de Covasna, Sebastian Cucu, a vorbit despre importanţa acestui eveniment pentru judeţele Covasna şi Harghita, în contextul în care în această zonă „sacralizarea unor falsuri” a devenit ceva obişnuit. „Este foarte important pentru noi un astfel de eveniment şi în contextul în care în această zonă, după cum bine vedeţi, există o propagandă sistematică care nu poate fi demontată decât în astfel de întâlniri, astfel de dezbateri, despre ceea ce înseamnă românii din această parte de ţară. Sesiunea este nu numai bine-venită, ci şi necesară tocmai pentru a scoate la lumină adevăruri care încearcă să fie deturnate, încearcă să fie ascunse. Cred că dvs., prin tot ceea ce faceţi, aveţi menirea de a contracara astfel de atitudini, pentru că sacralizarea unor falsuri a devenit un fapt cotidian în această zonă, şi asta ne poate îngropa, nu ca oameni, ci ca spirit”, a afirmat Sebastian Cucu.

Dr. Ioan Lăcătuşu, directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a subliniat, în cuvântul său, faptul că încă de la prima ediţie, sesiunea a fost planificată a se desfăşura toamna, în preajma datei de 25 septembrie – ziua înfiinţării Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei – pentru a pune în evidenţă importanţa tinerei eparhii pentru dăinuirea românităţii şi ortodoxiei în curbura interioară a Carpaţilor. Astfel, acesta a arătat că ediţia din acest an coincide cu împlinirea a 22 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, „Şi a tot atâţia ani de rodnică păstorire a ÎPS Ioan, azi mitropolit al Banatului”, transmiţând mulţumiri Preasfinţitului Părinte Episcop Andrei, „pentru implicarea benefică şi eficientă în asigurarea cadrului instituţional şi a bunei funcţionări a instituţiilor de cultură românească din judeţele Covasna şi Harghita şi pentru participarea la toate manifestările organizate de acestea”.

În deschiderea lucrărilor au mai salutat participanţii la lucrări, în numele organizatorilor, pr. dr. Sebastian Pârvu, directorul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi prof. Florentina Teacă, consilier judeţean în cadrul CJ Covasna, Asociaţia de Tineret GRIT Covasna.

 Lucrările în plen

După mesajele din deschidere au urmat lucrările în plen, care au fost moderate de PS Andrei şi dr. Vilică Munteanu, fostul şef al Arhivelor din Bacău. Toate cele peste 10 comunicări prezentate în plen au fost interesante, însă din cauza spaţiului vom aminti doar o parte dintre ele.

Astfel, dr. Viorica Crişan, director arheologie în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, a prezentat, alături de Paul Pupeza de la aceeaşi instituţie, lucrarea „Cercetările arheologice de la Covasna – Cetatea Zânelor”. La începutul prezentării, dr. Viorica Crişan le-a urat celor prezenţi un „bun venit în Ţara Dacilor”, deoarece „una dintre cele mai frumoase locuri ale acestei ţări a dacilor este Cetatea Zânelor”. Aceasta a evidenţiat faptul că în zona de est a Transilvaniei sunt 34 de cetăţi şi fortificaţii dacice şi peste 200 de aşezări civile. De asemenea, pe acelaşi subiect, a fost prezentat filmul despre „Fortificaţiile dacilor din estul Transilvaniei”, realizat de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu-Gheorghe.

O lucrare incitantă a fost comunicarea Câteva documente care atestă o dată mai mult că „primăvara popoarelor”, pentru românii din Transilvania, a fost o mare amăgire, susţinută de cercet. şt. I dr. Gelu Neamţu, din Cluj-Napoca. Acesta a arătat că tema aleasă este un act de protest împotriva unui clişeu. Potrivit acestuia, 99,9% din tezele de doctorat pe care le citeşte despre 1848 sau lucrările care se ocupă de Revoluţia din 1848 încep aşa: „a venit timpul în care primăvara popoarelor şi-a spus cuvântul etc.”. „Nici pomeneală de aşa ceva. Adevărul istoric nu acoperă această afirmaţie. Şi nu acoperă pentru simplul motiv că nu a fost aşa. Pentru poporul român, cel puţin, nu a fost aşa”, a susţinut cercetătorul. „Vă atrag atenţia că primăvara popoarelor sugerează o revoluţie de catifea. Am avut parte să nu fie de catifea nici în ’48, nici ’89. Blestemul acesta, pentru poporul acesta, de a vărsa atâta sânge, m-a supărat, m-a impresionat şi am zis că nu mai poate continua această farsă, această minciună istoriografică cum că ar fi fost primăvara popoarelor”, a mai precizat acesta.

O lucrare care a stârnit discuţii aprinse a fost comunicarea „1928, Alba Iulia şi trădarea prinţului Carol”, a prof. univ. dr. Petre Ţurlea din Ploieşti. Comunicarea este un fragment din volumul „Români şi unguri 1918-1940” al autorului, în curs de apariţie. „O teză falsă sacralizată sau care urmează a fi sacralizată este că Monarhia salvează România. Ultimii doi regi (n.n. – Carol al II-lea şi Mihai I) au avut acte de trădare faţă de neamul românesc. Primii doi au acţionat pozitiv pentru neamul românesc”.

În cazul regelui Carol al II-lea, în opinia vorbitorului, este vorba de actul de trădare din luna mai a anului 1928. Mai exact, spunea acesta, regele Carol al II-lea dorea să revină pe tron, în acest sens a încheiat o înţelegere cu autorităţile maghiare, în urma căreia promitea că, în schimbul ajutorului acordat de unguri, va rectifica graniţa de vest în favoarea Ungariei. Autorul arată că regele Carol al II-lea a negat întotdeauna existenţa înţelegerii cu Ungaria. Însă un asemenea document se pare că a fost găsit de Siguranţă, în anul 1934, în locuinţa lui Barbu Ionescu. „Trădarea de la 1928 va fi completată de laşitatea de la 1940, părăsirea fără luptă a unei treimi din teritoriul României”, a mai spus prof. univ. dr. Petre Ţurlea.

Bineînţeles, concluziile acestei comunicări au fost contestate vehement de unii dintre istoricii prezenţi la sesiune şi apărate de alţi participanţi.

Prof. univ. emerit dr. Ioan Sabău-Pop, din Târgu-Mureş, a abordat în lucrarea sa un subiect de actualitate, dar şi controversat. Este vorba despre comunicarea „Consideraţii privind structura de proprietate din Transilvania şi efectele reformei agrare din anul 1921, în plan juridico-economic”. După cum concluziona vorbitorul, greşelile făcute de-a lungul istoriei în domeniul proprietăţii din Transilvania se simt şi astăzi, amintind retrocedarea atâtor proprietăţi cel puţin într-un mod dubios. Dar şi multitudinea de procese care sunt încă pe rol în acest domeniu.

După lucrările în plen, au fost lansate 16 noi apariţii editoriale care abordează teme de interes integrate în programul sesiunii.

 Concluzii

După cum s-a văzut mai sus şi după cum au concluzionat şi organizatorii, temele conferinţelor înscrise în programul sesiunii nu au ocolit problemele „sensibile” ale istoriei şi convieţuirii româno-maghiare, cât şi diferenţele existente între abordările istoricilor şi publiciştilor maghiari şi cele ale istoriografiei şi publicisticii româneşti, privind istoria românilor, în general, şi a celor din Transilvania, în mod deosebit.

Comunicările ce au fost prezentate în sesiunea din acest an vor fi publicate în „Acta Carpatica” nr. 3/2016, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita şi Asociaţia „Ştefadina” din Bucureşti.

Ediţia din acest an a sesiunii a fost organizată de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” şi Asociaţia „Ştefadina” Bucureşti, cu sprijinul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Asociaţiei Cultural-Creştine „Justinian Teculescu”, Asociaţiei de Tineret GRIT şi a Hotelului Bradul din Covasna.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii