Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Explicaţiile Consiliului Judeţean Harghita
În cadrul conferinţei judeţene cu tema „Unde sunt banii europeni în judeţul Harghita?”, de săptămâna trecută, primarul municipiului Topliţa, ing. Stelu Platon, a ridicat o problemă foarte sensibilă. Şi anume: ce se întâmplă cu proiectul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) în judeţul Harghita, finanţat din fonduri europene, la peste trei ani de la finalizare?
„Ştim cu toţii despre proiectul de peste 60 de milioane de euro, SMID-ul, sesiunea (n.n. – de finanţare) 2007-2013. De trei ani, după informaţiile mele, acel proiect este finalizat şi noi continuăm, bazinele Gheorgheni şi Topliţa, (…) să cărăm gunoaiele la Cekend, lângă Odorheiu Secuiesc. Este o întrebare la care nu reuşesc să obţin un răspuns serios. (…) Ce se întâmplă cu acest proiect? Zac acolo vreo 70 de maşini, cred că şi cauciucurile şi bateriile s-au dus…
E o întrebare foarte serioasă, pentru că suntem informaţi că la Cekend există riscul să nu obţină autorizaţie de mediu pentru a treia celulă. (…) Noi ne confruntăm cu o problemă extrem de serioasă. Eu m-am trezit în 2012, ca şi Gheorgheniul, că a venit Garda de Mediu şi a zis Închideţi groapa! (…) Am dus încă vreo lună de zile gunoaiele la vechea groapă – care acum este închisă corespunzător, e excelentă treaba – până a venit Garda de Mediu (…) şi a zis că acesta e ultimul avertisment. (…) Până când am găsit o soluţie, am depozitat gunoaiele pe o platformă, vreo două luni de zile, a vechiului combinat, până când mi-au sărit cetăţenii în cap şi am început să găsim înţelegere de la Odorhei. (…) Chestiunea aceasta este extrem de sensibilă şi nimeni nu ne dă un răspuns clar. Eu am scris la Ministerul Mediului şi la consiliul judeţean (…) şi am primit răspunsuri tipic româneşti în ultimii 5 ani. Domnule vicepreşedinte (n.n. – al Consiliului Judeţean Harghita, Barti Tihamér), găsiţi o soluţie!”, a spus ing. Stelu Platon în cadrul întâlnirii de la Miercurea Ciuc ce a avut ca temă tocmai fondurile europene.
Proiectul este finalizat 100%, dar…
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Barti Tihamér, a răspuns că în ultima perioadă a avut multe discuţii în legătură cu acest subiect cu Ministerul Mediului şi cel al Fondurilor Europene, deoarece când s-au semnat contractele pentru gestionarea deşeurilor şi închiderea gropilor de gunoi – „şi am închis şi la Topliţa şi cred că am făcut un lucru bun” – proiectele au fost realizate în aşa fel încât beneficiarii trebuiau să facă licitaţii pentru acordarea serviciului de management al deşeurilor către un operator privat. Practic să fie externalizat acest serviciu.
„Noi am încercat să schimbăm acum câţiva ani, din mers, aceste contracte, spunând că noi vom înfiinţa o firmă proprie în judeţ, (…) cum este şi Harviz-ul aici în zonă şi să ne dea posibilitatea să acordăm direct în administrare unei firme aflate în subordinea noastră, a judeţului, cu toate primăriile etc. Nu ne-au ajutat. Au spus că nu intră în discuţie, deoarece contractul iniţial, semnat cu Uniunea Europeană, este în aşa fel încât (…) nu se poate da (n.n. – gestiunea sistemului) unei firme proprii – deşi la apă, lucrându-se pe aceeaşi lege, legea română, se poate. Nu a trecut acest lucru, nu vreau să intru în amănunte. (…) Noi am făcut proiectul în timp record. Câteva lucrări am mai avut la Corund, drumuri de asfaltat, şi asta am terminat. Deci proiectul e finalizat 100%”, a explicat Barti Tihamér.
Un om angajat „care ţine în mişcare maşinile să nu se deterioreze”
Acesta a spus că instituţia pe care o reprezintă a învăţat din experienţa altor judeţe, de exemplu la Mureş, care „au păţit cum aţi spus dvs.: acumulatoare – praf, cauciucuri – praf etc.”. Astfel că a fost angajată o persoană „care ţine în mişcare maşinile să nu se deterioreze”. „Acesta este adevărul şi e bine că nu s-au deteriorat şi sunt funcţionale şi acum (n.n. – maşinile)”, a precizat vicepreşedintele CJ Harghita.
„Dar, a continuat acesta, trăim într-o ţară un pic anormală şi datorită acestui lucru legile se schimbă foarte, foarte des. România a tot schimbat legile şi de aceea nu a putut să scoată nimeni la licitaţie normal în ţară acest proiect cu serviciul şi funcţionarea staţiilor de depozit. Nici o licitaţie nu a fost făcută”, a afirmat Barti.
„România a minţit în ceea ce priveşte cantităţile de deşeuri aflate în România. Consiliul Judeţean, la fel, a transmis date mari în ceea ce priveşte judeţul”
Potrivit acestuia, „România a minţit în ceea ce priveşte cantităţile de deşeuri aflate în România. Consiliul Judeţean, la fel, a transmis date mari în ceea ce priveşte judeţul. Asta a fost în 2009-2010. (…) Dar noi am preluat aşa datele”.
Vicepreşedintele consiliului judeţean a spus că în proiect cantitatea de deşeuri din judeţ este dublă faţă de cea care este în realitate. „Din acest considerent noi am cerut să ne lase să scoatem licitaţia cu datele complete primite de la primării, operatori şi direcţia de mediu. Bineînţeles, au zis că se poate: scoateţi aşa. Am zis: bine, dar vă rugăm să ne scrieţi aceasta. Am trimis o adresă şi să ne răspundeţi. Niciodată nu s-a răspuns în anii precedenţi. La fiecare întâlnire, la Bucureşti, cu ADI-urile pe deşeuri, toate asociaţiile de dezvoltare intercomunitară au spus haideţi domnilor să spuneţi realitatea, că nu putem să facem licitaţiile. Până la sfârşitul anului trecut s-a tot tras de timp. La începutul anului, au zis: bine, hai că aveţi dreptate, începem să negociem cu Uniunea Europeană. Se vorbeşte despre optimizarea cifrelor. (…) Şi acum se optimizează cifrele”, a afirmat Barti Tihamér.
Stadiul actual
Acesta a spus că în momentul de faţă se finalizează evaluarea economică, cu cifre reale, iar în continuare urmează să fie aprobate caietele de sarcini de către consiliile locale, cu aceste date.
„Noi în ce stadiu suntem? Noi suntem în stadiul următor: am făcut evaluarea economică, cu cifrele reale. (…) Zilele acestea se finalizează, au făcut draft-ul. Caietele de sarcini, toate sunt făcute de ani de zile, numai că trebuie esenţa: cantitatea normală, nu cantitatea optimizată. (…) Noi dacă punem cantitatea reală, dorim să trimitem anul acesta către primării să se vadă caietele de sarcini şi să se aprobe caietele de sarcini care să poată fi scoase la licitaţie”, a mai explicat Barti Tihamér.
Conform acestuia, prima dată se va scoate la licitaţie depozitul de deşeuri de la Remetea şi apoi, după ce se aprobă în consiliile locale ale localităţilor, caietele de sarcini.
Un alt aspect scos în evidenţă a fost că utilajele cumpărate au o capacitate mare, care au ţinut cont de cantităţile de deşeuri raportate iniţial, ceea ce a generat problema de faţă. „Şi din acest motiv toată lumea s-a învârtit în jurul cozii”.
Barti Tihamér a mai spus că din punctul de vedere al instituţiei, al managementului, dar şi social ar fi fost mult mai simplu dacă depozitele sau colectarea ar fi fost operate cu firme proprii, „pentru că atunci sesizăm mai bine problemele sociale, problemele comunităţilor şi putem răspunde mai operativ”.
În ciuda acestor probleme, vicepreşedintele CJ Harghita a punctat faptul că proiectul a avut şi beneficii, inclusiv închiderea vechilor gropi de gunoi şi construirea noilor depozite. „Sper că îl putem finaliza în aşa fel încât nici la taxe, la preţ, să nu avem probleme, dar aceasta la momentul respectiv”, a conchis vorbitorul.
Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman a remarcat totuşi că în judeţul Covasna sistemul de management al deşeurilor funcţionează de ani de zile, chiar dacă a fost făcut pe acelaşi tip de proiect, finanţat cu fonduri europene. Numai că în judeţul vecin s-a făcut achiziţie universală doar pentru operaţionalizarea centrului de prelucrare a deşeurilor. În rest, şi-au înfiinţat propria firmă de salubritate regională, „cum este Harvizul la noi şi au scăpat de cea mai mare problemă”.
Însă, a spus Barti Tihamer, firma respectivă a fost înfiinţată înainte de demararea proiectului, iar covăsnenii nu au inclus şi colectarea deşeurilor în proiect, astfel că nu au achiziţionat maşinile.
În legătură cu acest subiect al gestionării deşeurilor, directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Centru, Simion Creţu, moderatorul întâlnirii de la Miercurea Ciuc, a reamintit că România s-a angajat să închidă gropile de gunoi, după un grafic, altfel riscam să fie demarată acea procedură de infringement, care prevede amenzi foarte mari.
De asemenea, Simion Creţu a arătat că nu există nici o reglementare europeană care să prevadă la investiţii de acest fel că trebuie încheiat parteneriat public-privat sau că se face administrare prin firme proprii. „Dar asta o însuşesc eu la început, prin Master Planul pe care îl fac. Master Planul în general a fost făcut cu asistenţă tehnică (…), dar noi am comandat-o”, a spus directorul general al ADR Centru.
Totodată, la fel cum a afirmat şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Harghita, şi moderatorul întâlnirii a spus că „aceste tipuri de proiecte sunt cam dezastru, e un domeniu cu care nu prea putem să ieşim în faţă”. În schimb, a precizat acesta, tot regional s-a abordat şi sistemul de alimentare cu apă şi canalizare, „care oarecum dă satisfacţie, zic eu”.
Proiectul „Sistemul integrat de management al deşeurilor în judeţul Harghita” a fost cofinanţat de către Uniunea Europeană în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu, Consiliul Judeţean Harghita semnând contractul de finanţare în luna octombrie 2013. Valoarea proiectului a fost de 164 milioane de lei fără TVA, din care 70,5% au provenit din fonduri europene, 14,2% din fonduri guvernamentale, iar restul de 15,3% a fost finanţare din bugetul propriu al judeţului. Depozitul de deşeuri nepericuloase conform normelor UE de la Remetea – cea mai importantă investiţie din proiect – a fost inaugurat oficial în data de 24 mai 2016, în cadrul unei ceremonii festive, urmând ca, după acest moment, să se realizeze licitaţia pentru operaţionalizarea sistemului.
∗∗∗
Conferinţa judeţeană „Unde sunt banii europeni în judeţul Harghita?” a fost organizată de Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru, prin Centrul de informare a cetăţenilor Europe Direct Regiunea Centru, alături de Consiliul Judeţean Harghita. (Consemnare de Şt. Pătrîntaş)
