Convieţuirea între oameni şi urşi, subiect de dezbatere la Băile Tuşnad

august 30, 2022 in Agricultură/Ecologie, Societate

Staţiunea Băile Tuşnad a găzduit, la sfârşitul săptămânii trecute, o conferinţă şi un festival, evenimente care au avut ca temă principală convieţuirea între oameni şi urşi. La conferinţa de două zile, care a început vinerea trecută, au fost invitaţi specialişti din mai multe zone ale ţării, dar şi din Finlanda, care au prezentat, între altele, rezultatele unor studii şi au formulat opinii despre managementul sustenabil în problema urşilor, despre vânătoare ca parte integrantă şi esenţială în gestionarea speciilor de carnivore mari, despre posibilitatea realizării unei bariere trofice pentru urşi în Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş prin plantarea de zmeur şi afin pe o suprafaţă de 2,5 hectare, despre amplasarea unor tomberoane speciale anti-urs, despre factorii sociali şi peisagistici care influenţează interacţiunea om-sălbăticiuni în zonele urbane, despre percepţia socială a ursului în judeţul Harghita, despre facilitarea convieţuirii între oameni şi carnivorele mari în vestul Carpaţilor Meridionali, despre monitorizarea populaţiei de urs şi rezolvarea conflictelor cu localnicii, despre practicile veterinare în domeniu sau despre folosirea gardurilor electrice pentru a împiedica animalele sălbatice să provoace pagube în gospodării.

Coordonatorul ştiinţific al conferinţei, Gál László, a declarat în deschiderea dezbaterilor de la Băile Tuşnad că, deşi problema ursului este una sensibilă şi nu există un singur răspuns la aceasta care să satisfacă un silvicultor, un cioban, un vânător, un politician, un ecologist, un agronom sau un cetăţean obişnuit, organizatorii evenimentului au încercat să facă „aproape imposibilul” şi să aducă experţi în acest domeniu într-o singură încăpere, pentru a căuta soluţii. Potrivit afirmaţiilor sale, conferinţa a fost organizată cu scopul de a reuni opiniile, competenţele şi experienţele diverse ale experţilor invitaţi, astfel încât să contribuie cu propuneri bazate pe ştiinţă la îmbunătăţirea calităţii coexistenţei dintre oameni şi urşi, ca parte a viitoarelor politici urbane şi naţionale. Totodată, s-a considerat că organizarea evenimentului a fost necesară şi în contextul unei contribuţii la evaluarea situaţiei actuale a populaţiei de urs brun din România din punct de vedere ştiinţific şi la creşterea gradului de conştientizare a lacunelor în ceea ce priveşte coexistenţa dintre om şi acest animal sălbatic, în beneficiul comunităţii locale, existând intenţia creării unei tradiţii, de a implica tinerii în activitatea ştiinţifică şi de a oferi o platformă pentru cercetătorii români şi străini pentru a prezenta rezultatele cercetărilor lor.

Gál László a spus că s-a dorit ca opiniile şi interesele să înceapă să se unească pentru un obiectiv comun în viitor, iar folosindu-se experienţa şi cunoştinţele fiecăruia se poate realiza o gestionare viabilă şi durabilă a urşilor care să permită tuturor să folosească specia ca o resursă naturală şi să ajute comunităţile locale să accepte şi să îmbrăţişeze natura şi dreptul la existenţă.

„Accentuarea importanţei coexistenţei şi a educaţiei conştiente ar trebui să facă parte din planul fiecărui grup. Se poate că există suficientă hrană în mediul înconjurător, dar urşii nu sunt acceptaţi ca un element natural în peisaj de către locuitori. Despăgubirile pentru pagubele cauzate de urşi, de asemenea, au un rol important în acest sens. Cu toate acestea, pentru reducerea pagubelor este nevoie de mai multă responsabilitate şi de prestabilirea de mai multe oportunităţi naturale pentru ca urşii să se hrănească”, a adăugat Gál László.

Acesta a vorbit şi despre probleme referitoare la recoltarea şi comercializarea ilegală a fructelor de pădure şi efectele acestor activităţi în ceea ce priveşte pagubele provocate de urşi. „Ar trebui să se înţeleagă că venitul suplimentar obţinut din fructele de pădure recoltate şi vândute ilegal este mai mic decât pagubele provocate de urşi. Trebuie explicat faptul că 10 lei câştigaţi din afine valorează 20 de lei în pagubele aduse agricultorilor. Cei care doresc să folosească bunurile naturale ca resurse trebuie să înţeleagă că natura nu se poate reînnoi decât încet şi nu este o resursă infinită. Oamenii care sunt aproape de natură, cum ar fi ciobanii, silvicultorii sau cei care lucrează de obicei în păduri şi pe câmpuri trebuie să fie mai bine informaţi şi educaţi. Multe persoane defavorizate îşi obţin hrana zilnică direct din natură, iar acestea pot cauza unele dintre daunele care le vor afecta şi pe ele pe viitor. Activitatea marilor companii este o altă ameninţare, care poate fi controlată doar prin aplicarea regulilor şi reducerea corupţiei”, a mai spus Gál László.

Pe de altă parte, primarul oraşului Băile Tuşnad, Butyka Zsolt, a declarat că în zona localităţii sunt probabil cei mai mulţi urşi din ţară, raportat la numărul de locuitori, iar din păcate problema privind aceste animale sălbatice este înţeleasă în mod diferit de localnici, de asociaţiile de vânătoare şi de organizaţiile „verzi”. Acesta a afirmat că, de pildă, anul trecut, când o ursoaică cu trei pui a intrat de foarte multe ori în diverse locaţii din oraş, au fost persoane care au formulat critici pe motiv că au fost tăiaţi arborii din păduri, „dar este foarte uşor să spui asta de la etajul 8 şi în viaţa ta nu ai fost în Băile Tuşnad”. Butyka Zsolt consideră că aceste animale sălbatice nu vor dispărea din zonă în totalitate, coexistenţa fiind un lucru normal, iar observatoarele de urşi situate în apropierea localităţilor reprezintă o problemă.

„De obicei, noi ne certăm că cine au fost primii, ungurii, românii, germanii… Nu ştiu cine au fost primii, dar înainte să vină prima persoană în zonă cred că au fost urşii, nu noi şi este ceva normal că trebuie să coexistăm cu ei. Cu chiu şi cu vai am scăpat anul trecut de observatorul de urşi, care era la 800 de metri de aici. Nu mi se pare normal ca asociaţiile de vânătoare, UAT-urile, să trebuiască să cheltuiască o groază de bani ca să nu avem probleme cu urşii în oraşe, sate sau pe câmpuri şi vin persoane care, cu ştirea cuiva, îşi permit să facă observatoare de urşi. Observatoarele de urşi iau de persoană 20 de euro. Dacă banii aceştia ar intra în asociaţii sau acolo unde trebuie şi urşii ar fi hrăniţi de persoane autorizate, acolo unde trebuie, nu cred că am scăpa de problema asta, dar ar fi mult mai uşor. 90 la sută cred că ar fi mai uşor. Nu mi se pare normal ca o persoană neautorizată să hrănească urşii şi să facă bani de pe urma lor. La observatoarele de urşi, de obicei, se hrănesc urşii, dacă sunt turişti. Dacă nu sunt turişti, nu ai rezervare, nu dai nici de mâncare. Atunci ursul vine mai aproape, intră în oraş şi apoi încep apeluri la 112. Şi cine nu îşi face treaba? Păi, bineînţeles primarul, că iar a venit ursul”, a mai spus Butyka Zsolt, care a menţionat că în opinia sa ar fi un pas înainte înaintarea unei iniţiative Ministerului Mediului, astfel încât aceste observatoare să fie gestionate de asociaţii de specialitate ori „să nu existe”.

În cadrul festivalului care s-a derulat în zona centrală a oraşului, în paralel cu conferinţa ştiinţifică, au fost organizate diverse programe pentru toate vârstele, de la expoziţii de fotografii, proiecţii de filme tematice până la activităţi distractive pentru copii şi familii, existând şi posibilitatea achiziţionării unor obiecte create de meşteri populari.

Conferinţa şi festivalul au avut loc în urma unui parteneriat dintre Organizaţia GeoEcologică ACCENT, Asociaţia Vox Iuventutis, Primăria Băile Tuşnad şi Asociaţia de Turism din localitate, organizatorii beneficiind şi de sprijinul unor sponsori. Cele două evenimente au fost organizate în cadrul proiectului „WatchBear & AdvoCity – urşi şi oameni pentru viitor comun”, cu sprijinul financiar al Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

EMIL GROZA