Consilierii UDMR şi PPMT au votat un steag ce conţine simbolistica universală a islamului | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 22 octombrie 2021
Home » Opinii » Consilierii UDMR şi PPMT au votat un steag ce conţine simbolistica universală a islamului
Consilierii UDMR şi PPMT au votat un steag ce conţine simbolistica universală a islamului

Consilierii UDMR şi PPMT au votat un steag ce conţine simbolistica universală a islamului

 Care simbolistică, conform înţelepciunii lui Borboly Csaba, „reprezintă toate comunităţile care trăiesc în judeţul Harghita”

Imagistica de pe steagul adoptat vineri de consilierii judeţeni n-are nici o legătură cu simbolurile europene. Luată atât separat, cât (mai ales) în combinaţie, ea este de natură şi origine islamică, reprezentând, în cele mai adânci sensuri, simboluri ale seminţiilor non-europene.

Să le luăm pe rând: steaua în 8 colţuri semnifică: Sigiliul Profeţilor (Khatim Sulayam) în islam şi este regăsită sub diferite forme grafice în toate ornamentele islamice, numită în acest caz (ca model estetic) khatam; îi semnifică pe cei 8 nemuritori în tradiţia chineză; steaua din Bethleem (precizăm că acest simbol este considerat de majoritatea istoricilor ca fiind o concesie făcută de biserica primară gândirii astrologice, predominantă în acele timpuri). După J. Chevalier şi A. Gheerbrand, nu e un simbol cu predominanţă creştină, din moment ce a precedat, ca fenomen cosmic, naşterea multor divinităţi anterioare (începând cu Agni, care a fost depus de maica sa fecioară, Maya, întocmai ca Iisus, între vaca mistică şi măgarul purtător de Soma – mierea nemuririi, simbolul beţiei sacre; inclusiv naşterea lui Buddha a fost precedată de un fenomen similar); romii harghiteni au oarecari motive să se bucure, deoarece steaua în opt colţuri are echivalenţă în roata cu 8 spiţe la buddhiştii din India (iar la indienii nord-americani e numită Roata Leacului). Singura semnificaţie europeană ar putea fi cele opt puncte ale Rozei Vânturilor, semn dezavantajos însă, pentru că asociat unei comunităţi ar însemna poporul de nicăieri. Combinaţia semilună-stea în opt colţuri apare, exact în grafia de pe steagul secuiesc, în drapelul Azerbaidjanului.

Semiluna e un semn constant al mitologiilor tuturor timpurilor, cu semnificaţii ce nu pot avea nici o legătură cu steagul secuiesc: simbol feminin, castitate ori naştere, misterul sau inconştientul.

Pentru islam însă – şi aici revenim la simbolurile adoptate de secui – semiluna simbolizează o figură neîmplinită, dar aproape de împlinire. Teologii musulmani spun despre cornul de lună că este în acelaşi timp deschis şi închis, expansiune şi concentrare; linia, chiar în clipa în care s-ar putea închide, se opreşte şi lasă să se vadă o deschidere, pricină din care semiluna este considerată şi un simbol al reînvierii (asta pare a face parte din mistica secretă a steagului secuiesc: lasă deschisă speranţa spre împlinirea revendicărilor de azi, inclusiv cele privind autonomia). Semiluna a devenit simbolul majorităţii popoarelor musulmane, multe avându-l pe drapelele naţionale. Totodată, simbolul a fost folosit, după cruciade, ca semn advers crucii creştine.

Semiluna asociată cu o stea (în 8 sau 5 colţuri) reprezintă în diferite ţări musulmane imaginea Paradisului (apud Clare Gibson), adică a aspiraţiei umane supreme. Ca simbol primar islamist, grupajul semilună-stea înseamnă concentrare, deschidere şi victorie, suveranitate şi divinitate. A devenit cu timpul simbol islamic universal, fiind prezent pe drapelele multor state, inclusiv pe cel al Ligii Statelor Arabe.

Semiluna se găseşte pe drapelul aproape tuturor statelor musulmane, iar grupajul semilună-stea(stele) pe drapelele Turciei, Algeriei, Mauritaniei, Pakistanului, Tunisiei, Azerbaidjanului, Singapore, Malayezia, Turkmenistan, Comore, Uzbekistan, Nepal şi pe drapelul Ciprului de Nord, recunoscut şi susţinut de Turcia.

Până acum, românilor nu le păsa dacă simbolurile universale ale islamului, dragonul chinezesc ori steaua şamanistă erau sau nu reproduse pe steagul secuiesc, deoarece oricum acest drapel nu-i reprezenta, ei fiind interesaţi mai mult de aspectele legale ale arborării acestuia pe sedii şi clădiri publice. Revotând însă ca steag al judeţului un steag anulat printr-o hotărâre judecătorească şi refuzând orice simbol românesc, consilierii judeţeni UDMR şi PPMT şi-au dovedit, încă o dată, pe lângă sfidarea legii, şovinismul gregar în care se bălăcesc de atâţia ani, au dovedit că lipsa de respect faţă de concetăţenii alături de care trăiesc a devenit emblematică şi ţin să ne arate că această atitudine este parte a unui mod de viaţă ce caută conflictul şi scandalul cu orice preţ. Fireşte, iniţiatorul acestui proiect, Borboly Csaba, îşi devoalează cu acest trist prilej intimitatea gândirii şi convingerilor sale, deloc diferite de ale celorlalţi, deşi a încercat, pe parcursul carierei, să pară un om de dialog. Consiliul Judeţean Harghita a devenit, pe faţă, ceea ce era dintotdeauna în mod ascuns: un organism retrograd în care locuitorii români nu mai pot avea nici un fir de încredere.

Mă miră doar faptul că pe steagul votat al judeţului Harghita n-a fost inclusă şi iurta – o obsesie constantă a arhitecţilor localnici.

M. GROZA

Comentarii:

comentarii

4 comments

  1. V-ati uitat cumva si la stema Transilvaniei? Incultilor.

    • Ce trebuie să vedem la stema Transilvaniei? Nu era mai bine dacă pe acest steag apărea un izvor de apă minerală, un brad, sau un cartof? Erau reprezentative pentru toți – maghiari, secui și români! Așa, se vede din avion că se vrea excluderea românilor din județul respectiv!

  2. Oare de ce un astfel de steag te duce cu gandul la Asia?

  3. Nar fi mai bine o stema cu un pom taiat

Leave a Reply to Bulgaru Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.