Cine este Beke István, cel pentru care secuii ies în stradă

Recent, riseproject.ro a publicat un articol în care ne face cunoştinţă cu Beke István, cu familia acestuia şi câţiva apropiaţi de ai lui. Iar pentru cine nu ştie, Beke István este secuiul reţinut de Ziua Naţională a României şi apoi, în seara aceleaşi zile, arestat preventiv pentru 30 de zile, fiind acuzat de săvârşirea infracţiunilor de tentativă la infracţiunea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi nerespectarea regimului materiilor explozive privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Revenind la scrierea colegilor de breaslă de la riseproject.ro, aflăm că acest Beke István a scăpat la limită de un alt dosar penal, tot ca urmare a urii ce o poartă faţă de români. Anul trecut, de 1 Decembrie, mai multe persoane au împânzit centrul oraşului Târgu-Secuiesc cu steaguri negre, de doliu, puse pe clădiri, o parte dintre acestea în proprietatea familiei Beke. După acest gest, Beke István şi tată lui, Ernő, au fost chemaţi la audieri, dar au spus că nu ştiu cine a pus steagurile pe clădirile lor, dar că nu i-a deranjat acest lucru, iar alte persoane au găsit ca scuză pentru acţiune un doliu în memoria foştilor membri ai Diviziei Secuieşti căzuţi în lupte. Organizaţia HVIM, cea din care face parte şi Beke, a salutat la vremea aceea arborarea steagurilor negre: „Rezistenţa maghiară din Tg. Secuiesc nu sărbătoreşte 1 Decembrie” – era postarea pe pagina oficială a organizaţiei.

Un alt secui cu care ne fac cunoştinţă cei de la riseproject.ro este Hodor István, secui care este menţionat şi în acest dosar de terorism, fiind inclus în cercul restrâns al celor care au conspirat detonarea unei bombe artizanale în timpul paradei militare organizate săptămâna trecută.

Cu 11 luni înainte, „în ianuarie, Hodor şi cei doi Beke au scăpat de acuzaţii, din lipsă de probe şi pentru că infracţiunea de ofensă adusă însemnelor naţionale fusese scoasă din noul Cod penal. Astfel au putut să se ocupe în continuare de afacerile lor.

Beke îşi câştigă existenţa dintr-o afacere cu lucrări de instalaţii electrice, potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului. Acesta deţine, împreună cu soţia sa, firma B.I.A. Electronic SRL, unde, în ultimii şase ani a avut încasări de aproape 2 milioane de lei, dar niciodată profit.

Tatăl lui Beke este tot om de afaceri. A fost directorul unei companii de stat din Tg. Secuiesc, iar apoi a intrat în afaceri cu deşeuri împreună cu un grup de italieni.

În noiembrie 2015, cu puţin timp înainte să fie acuzaţi de acţiuni teroriste, Beke, Hodor şi alţi colegi din HVIM au strâns 1.500 de semnături ca să schimbe numele străzii 1 Decembrie 1918 din Tg. Secuiesc în Wass Albert. Prefectul din Covasna s-a opus proiectului, susţinând că membrii Consiliului local Tg. Secuiesc nu trebuie să le ia în considerare petiţia pentru că Wass a fost declarat criminal de război de către Tribunalele Populare Româneşti după al Doilea Război Mondial. Naţionaliştii maghiari susţin însă că Wass a fost doar un poet”, scriu cei de la riseproject.ro.

În ceea ce priveşte organizaţia HVIM, lucrurile stau astfel: „HVIM nu este organizată juridic în România pentru că iniţiatorii ei, cinci secui din Odorheiu-Secuiesc, s-au răzgândit. În 2008, cei cinci – Petre Waum, Lokodi Ferenc Attila, Tökös Szabolcs, Szabó Nándor şi Krafft Szabó István – au depus la Judecătoria din Odorhei dosarul pentru înfiinţarea filialei HVIM, dar apoi s-au oprit, astfel că organizaţia de la Budapesta nu a mai fost autorizată în România.

Între timp, unii au ajuns consilieri locali în Odorhei, de unde şi-au finanţat alte ONG-uri din bugetul de cultură al localităţii, iar Krafft a fost condamnat la închisoare pentru omor deosebit de grav după ce şi-a asasinat prietena.

Obiectivele lor erau la acea vreme apărarea drepturilor comunităţilor maghiare atât în faţa autorităţilor române, cât şi în faţa forurilor internaţionale şi valorificarea drepturilor de autodeterminare a maghiarilor din Ardeal. Acelaşi statut îi obliga pe membri să dovedească loialitate deplină faţă de organizaţie şi să participe la realizarea obiectivelor asociaţiei.

Conducerea filialei din Odorheiu-Secuiesc a fost preluată, între timp, de Szatmári János, angajat al Agenţiei locale pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură.

În România, cele mai active nuclee ale mişcării sunt cele din oraşele Tg. Secuiesc, unde preşedinte este secuiul suspectat de acţiuni teroriste, Sfântu-Gheorghe, Tg. Mureş, Cluj-Napoca şi Gheorgheni.

Liderul HVIM Tg. Mureş, Kisgyörgy Levente, a candidat în 2014 şi pentru un loc în Parlamentul Ungariei la alegerile pentru ultimul legislativ de la Budapesta, dar nu a prins unul din cele 47 de fotolii câştigate de partidul de extremă dreapta.

Membrii HVIM din Gheorgheni reprezintă ramura cea mai radicală a organizaţiei din România. În 2014, după izbucnirea conflictului ucrainean din bazinul Donbas, aceştia şi-au declarat susţinerea pentru Republica Populară Doneţsk şi Republica Populară Lugansk, noile state autoproclamate.

HVIM a fost înfiinţată în Szeged, Ungaria, în 2001, de către Toroczkai László, pe atunci un tânăr activist care milita pentru reîntregirea Ungariei Mari. Toroczkai a fost blocat la graniţă în octombrie 2013, autorităţile interzicându-i să intre pe teritoriul României”.

Comentarii:

comentarii