Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Când omul şi pomul prind rădăcini… | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Agricultură/Ecologie » Când omul şi pomul prind rădăcini…
Când omul şi pomul prind rădăcini…

Când omul şi pomul prind rădăcini…

…într-o bună zi poţi lesne observa cum vlăstare de viaţă nouă se îndreaptă către înaltul cerului…

Sigur, nu vin eu acum să vă spun că am descoperit roata, dar vin să vă spun o întâmplare frumoasă ce defineşte preocuparea unor oameni care au pus pom lângă pom sau arbust lângă arbust spre a înfiinţa o livadă ori o plantaţie puţin mai altfel…

Era un început, o perioadă în care lucrători ai pământului, proprietari de terenuri sau pionieri într-o ramură economică cu care nu aveau nimic a face prin profesia de bază, au încercat, după cum îmi relata ing. Török Eugen, directorul executiv al Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Harghita, să schimbe ceva realizând necesitatea valorificării unui segment de piaţă nou, pe care produsele agricole tradiţionale pierduseră ceva teren…

În luna februarie a acestui an, când DAJ a organizat la Miercurea-Ciuc un simpozion ce avea ca temă cultivarea arbuştilor fructiferi şi prelucrarea, respectiv valorificarea produselor obţinute, aş putea afirma că a fost marcat, ca la rugby, primul „eseu”, autorul lui fiind dr. ing. Nelu Orlaie, managerul Pepinierelor Hida, cel mai important şi cel mai cunoscut producător de material săditor din Transilvania.

Ceva mai târziu, omul care îşi trage rădăcinile din Topliţa, orăşelul său de suflet, participă la al doilea simpozion organizat în Harghita, trezind interesul participanţilor, vreo 400 la număr în total, până la detaliu. Aşa se face că, la ora actuală, vorbim în judeţ despre 5,75 ha plantate cu coacăz, 28,3 plantate cu cătină şi 3,0 ha plantate cu afin, suprafeţe pentru care, conform prevederilor legale, au fost solicitate şi eliberate până acum autorizaţiile de atestare a unei astfel de activităţi.

Mai mult decât atât, mai arăta ing. Török, alţi oameni, în jur de 20, figurează în evidenţele Hida ca fiind cei mai recenţi cumpărători de puieţi, terenul alocat de ei materialului săditor achiziţionat pentru a fi plantat în această toamnă urmând a ridica suprafaţa totală pe judeţ undeva către 42-43 ha.

Nu pot să nu mai amintesc aici faptul că, în zona Ciucului, primul loc în topul celor preocupaţi de beneficiile coacăzului sunt, surprinzător, nu-i aşa?, cetăţenii din municipiul reşedinţă de judeţ (1,95 ha), aşa cum cetăţenii din Zetea ocupă primul loc la cătină (21,34 ha) şi, fără nici o concurenţă, singurul loc din Harghita pe care descoperi o plantaţie de afin (3,0 ha).

Cu sublinierea că cea mai întinsă suprafaţă ocupată cu „ginsengul românesc” (cătină) este în Topliţa, pe un teren compact, mai reţin din spusele interlocutorului meu că în Europa cel mai mare potenţial în materie de arbuşti fructiferi îl are Polonia, ţară care a intrat în forţă pe mai toate pieţele comunitare cu fructele obţinute în interiorul graniţelor ei, România ajungând afară doar cu afinele, zmeura sau murele colectate de către silvicultori, în mare măsură congelate.

Nu pot, de asemenea, să trec cu vederea nici peste ceea ce înseamnă procesarea rodului din livezi, sau a celui de pe unele dintre plantaţiile de arbuşti, pentru că o astfel de activitate se desfăşoară în Harghita în vreo opt sau nouă localităţi, siropurile ori dulceţurile obţinute fiind comercializate aici, cu ocazia târgurilor de produse tradiţionale, sau în alte judeţe, în care harghitenii îşi fac tot mai vizibilă prezenţa. Şi iată doar două exemple care susţin afirmaţia de mai sus: o familie tânără din Mihăileni, care a acumulat experienţă şi capital într-o ţară europeană şi un tată cu un fiu din Cârţa, care s-au profilat pe producerea şi/sau îmbutelierea sucurilor naturale, de foarte bună calitate!

Dar, „pentru că într-o bună zi, nici pe piaţa locală, nici pe cea naţională nu va mai putea fi vândut totul, comunicarea şi colaborarea între producătorii locali devine o necesitate, în condiţiile în care ieşirea pe alte pieţe europene presupune investiţii foarte serioase, făcute în timp, pe care nu puţini le iau deja în calcul…”, a încheiat subiectul directorul DAJ, el însuşi aplecat cu interes asupra coacăzului negru, care a prins deja rădăcini în ferma familiei sale…

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.