Abonamente în format PDF

Cu doar 16 lei/lună (150 de lei/an) puteți avea
în căsuța dvs. de e-mail ziarul nostru în format PDF.
Detalii la informatiahr@gmail.com.


Adunarea generală a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş: Aspiraţia românilor din cele trei judeţe este o convieţuire interetnică normală, într-un areal multietnic şi pluriconfesional – şi nu într-o enclavă etnocentristă | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 14 iunie 2021
Home » Sănătate »
Adunarea generală a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş:
Aspiraţia românilor din cele trei judeţe este o convieţuire interetnică normală, într-un areal multietnic şi pluriconfesional – şi nu într-o enclavă etnocentristă
<h5><i>Adunarea generală a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş:</i></h5> Aspiraţia românilor din cele trei judeţe este o convieţuire interetnică normală, într-un areal multietnic şi pluriconfesional – şi nu într-o enclavă etnocentristă

Adunarea generală a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş:
Aspiraţia românilor din cele trei judeţe este o convieţuire interetnică normală, într-un areal multietnic şi pluriconfesional – şi nu într-o enclavă etnocentristă

Sâmbătă, la sediul Episcopiei Ortodoxe din Miercurea Ciuc a avut loc Adunarea Generală a Forumului Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, la care au participat conducerea FCRCHM şi preşedinţii sau reprezentanţii tuturor organizaţiilor neguvernamentale componente. La lucrări a participat, ca invitat, dl prof. dr. Nicolae Brânzea, coordonatorul Serviciului Dezvoltare Comunitară din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Analiza activităţii Forumului a pornit de la obiectivele stabilite în adunarea generală precedentă, ţinută în 2018, când FCRCHM şi-a propus să sprijine întărirea organizării comunitare în localităţile româneşti şi în cele etnic mixte, să stimuleze solidaritatea românilor din întreg spaţiul românesc faţă de românii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, să continue demersurile adresate administraţiei publice centrale şi locale pentru soluţionarea problemelor de fond privind păstrarea şi afirmarea identităţii româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, inclusiv să stimuleze dialogul cu reprezentanţii comunităţii maghiare din zonă privind normalizarea convieţuirii interetnice.

Modul în care obiectivul de mai sus a fost atins a fost analizat în Raportul prezentat de preşedintele Consiliului Director al cărui mandat s-a încheiat, Marian Ştiopu, care a început făcând precizarea că, dintre numeroasele acţiuni dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, de o mediatizare deosebită s-a bucurat Marşul Unirii organizat de Asociaţia Voievozii Munţilor cu căruţele, cu o sută de participanţi, pe traseul Vâlcele – Alba Iulia.

În răstimpul perioadei de doi ani şi şase luni, la care s-a referit raportul, aproape jumătate afectată de restricţiile impuse de stările de urgenţă şi de alertă, conducerea Forumului a organizat adunări ale reprezentanţilor românilor din cele trei judeţe la Izvoru Mureşului, Topliţa, Întorsura Buzăului, Tg. Mureş, Odorheiu Secuiesc şi Sf. Gheorghe. Participanţii la aceste întâlniri au adoptat poziţia românilor din aceste judeţe în problemele esenţiale precum: asigurarea dăinuirii româneşti în Arcul Intracarpatic, stoparea instaurării definitive a stării de co-suveranitate cu Ungaria a „ţinutului secuiesc”, normalizarea convieţuirii interetnice în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

În intervalul de la ultima adunare generală au avut loc întrevederi ale conducerii Forumului cu prim-miniştrii Viorica Dăncilă şi Ludovic Orban, cu preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea, cu domnii Toni Greblă şi Antonel Tănase, secretari generali ai Guvernului. O consecinţă remarcabilă a acestor întâlniri, la care au contribuit şi politicieni locali, a fost înfiinţarea Serviciului Dezvoltare Comunitară, asigurarea spaţiilor de lucru pentru birourile teritoriale şi încadrarea unui funcţionar/consilier, în fiecare judeţ – şi, bineînţeles, cofinanţarea unor proiecte culturale ale asociaţiilor şi instituţiilor româneşti din cele trei judeţe. Între acestea se prenumără şi editarea a 11 volume în cadrul proiectului „Promovarea identităţii culturale româneşti din sud-estul Transilvaniei prin lucrări reprezentative”sauproiectul elaborat din iniţiativa şi cu binecuvântarea PS Andrei, intitulat „Promovarea identităţii spirituale româneşti prin restaurarea şi conservarea patrimoniului ecleziastic ortodox”, prin care s-a asigurat achiziţionarea serviciilor de restaurare şi conservare a 23 icoane pe lemn şi 17 icoane pe sticlă şi 30 de volume carte veche bisericească. Alte proiecte începute în anul 2019 şi continuate în 2020 au fost Recuperarea şi punerea în circuitul public a documentelor referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românilor din judeţele Covasna şi Harghita, prin care s-a realizat inventarierea fondul de carte de la Biblioteca „Nicolae Colan” (5.000 de volume), constituirea bibliotecii virtuale Eurocarpatica, scanarea şi punerea în circuitul public, sub formă digitală şi tipărită, a publicaţiilor româneşti editate în perioada interbelică, în fostele judeţe Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, azi judeţele Covasna şi Harghita.

Dintre demersurile întreprinse de Consiliul Director al FCRCHM în perioada analizată, raportul a amintit, printre altele: Petiţia adresată Instituţiei Prefectului judeţului Covasna, prin care s-a solicitat luarea măsurilor legale care se impun faţă de glorificarea, în spaţiul public, a conducătorului Diviziei Secuieşti Károly Kratochvil, personalitate de marcă a mişcării revizioniste maghiare; Solicitarea adresată Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, spre a lămuri dacă Primăria Sânmartin a solicitat şi primit avizul pentru lucrările de amplasare a unei sole (cruci, stâlpi, monumente, inscripţii) a militarilor maghiari, pe o suprafaţă de aproximativ 95% din totalul suprafeţei fostului cimitir militar internaţional din Valea Uzului, lucrări efectuate în etape după anul 1994 şi până în prezent; Definitivarea şi tipărirea Notei de fundamentare privind respectarea prevederilor Cartei limbilor minoritare sau regionale în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş prezentată în cadrul conferinţei pe tema Folosirea limbilor de către autorităţile locale şi regionale dela Bálványos şi trimiterea documentului la forurile competente din cadrul Uniunii Europene; Protest faţă de acţiunea ilegală şi ofensatoare a arborării, în data de 13.03.2018, a mai multor drapele ale Ungariei în centrul municipiului Sfântu Gheorghe, nerespectându-se astfel prevederile Legii nr. 75/1994 şi faţă de discursul primarului din Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, din 15 martie 2018; Sesizarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a faptelor comise de preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, care a instigat public etnicii maghiari să blocheze intrarea în cimitir a românilor cu prilejul Zilei Eroilor 2019. Toţi cei şase lideri maghiari, respectiv Tamás Sándor, Borboly Csaba, Gergely András, Korodi Attila, Tánczos Barna şi Mezei János au participat activ la instigarea maghiarilor şi au blocat intrarea în cimitir a românilor etc.

Printre obiectivele nerealizate, Raportul a amintit stimularea constituirii şi funcţionării unor asociaţii comunitare locale, ca forme legale de autoorganizare a comunităţilor româneşti, care să reprezinte interesele specifice ale acestora, accentuându-se realitatea că reprezentarea populaţiei româneşti în consiliile locale şi în Parlamentul României este, actualmente, cea mai slabă din ultimii 30 de ani, că românii nu au obţinut nici o funcţie de vicepreşedinte al consiliului judeţean sau de viceprimar în principalele oraşe, că în majoritatea primăriilor, caselor de cultură, bibliotecilor, centrelor de cultură ş.a. nu este încadrat nici un funcţionar român, iar instituţiile publice de cultură nu sunt preocupate de istoria şi cultura românilor din cele două judeţe, rămânând nesoluţionate problemele de fond care condiţionează dăinuirea românească pe termen mediu şi în perspectivă, în lipsa strategiei de dezvoltare economico-socială a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş.

A fost scos în relief şi efectul nociv al campaniilor electorale din Ungaria, adresate şi maghiarilor din România prin mass-media ungară, care promovează atitudini neloiale, contrare spiritului civic şi unei convieţuiri normale, precum şi informaţii deformate referitoare la cultura şi istoria poporului român.

Din numeroasele luări de cuvânt reţinem precizarea făcută de dr. Ioan Lăcătuşu, care a spus că întâlnindu-se recent cu un profesor doctor docent din Iaşi, acesta a spus: „Am fost membru în Adunarea Constituantă, iar prima variantă a Constituţiei interzicea partidele pe criterii etnice”. N-a rămas această stipulare şi am suportat consecinţele, inclusiv Comisia de la Veneţia a fost nedumerită de această opţiune. Iată însă că acceptarea formaţiunilor politice pe criterii etnice ne-a dus pe noi în situaţia de a nu avea nici un cuvânt de spus la nivel local, iar privitor la subţierea continuă a populaţiei româneşti din zonă şi exodul competenţelor, PS Andrei, preşedintele de onoare al Forumului, a afirmat că şi la nivel bisericesc – deşi aici sunt reguli destul de severe – nu pot fi obligaţi cei plecaţi la studii să se întoarcă în zonă.

În Strategia de acţiune a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş pentru perioada 2021-2024,adoptată de adunare, sunt prevăzute nu mai puţin de 32 de puncte, între care: actualizarea Notei cu problemele prioritare ale comunităţii româneşti din cele trei judeţe, pentru a căror rezolvare se solicită sprijin din partea Guvernului şi a Parlamentului României; concentrarea pe activităţi sociale, culturale, spirituale şi educaţionale cu impact pe termen lung prin formarea unor specialişti, crearea unor locuri de muncă şi strategii de durată, cu aplicare repetată; gestionarea şi contracararea ofensivei de tip nou, făcută strategic de promotorii separatismului teritorial pe criteriu etnic, prin lansarea de ziare şi platforme online în limba română, prin intermediul cărora îşi promovează obiectivele; continuarea demersurilor pe lângă Guvern şi Preşedinţie, în vederea adoptării strategiei de dezvoltare economică şi socială pentru judeţele Covasna, Harghita şi Mureş care să asigure o convieţuire interetnică normală, într-un areal multietnic şi pluriconfesional, şi nu într-o enclavă etnică, cu statut de co-suveranitate statală cu formaţiuni etnice maghiare create anume pentru aceasta.

Adunarea a aprobat aderarea la Forum a unor ONG-uri şi a adoptat unele modificări ale Statutului, printre care şi prelungirea mandatului preşedintelui la 4 ani. Noul preşedinte al FCRCHM este Teodor Dobrean, „un produs sută la sută harghitean”, cum s-a autocaraterizat, românul care în 2016 a reuşit să intre, pentru prima dată după 24 de ani, în Consiliul Local Gheorgheni. Teodor Dobrean este actualmente consilier judeţean, preşedintele Comisiei Juridice a CJ Harghita şi unul din reprezentanţii Eparhiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei în Adunarea Naţională Bisericească.

Consemnare de M. GROZA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.