Ziua Mondială a Asistenţei Sociale | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 25 iunie 2022
Home » Societate » Ziua Mondială a Asistenţei Sociale
Ziua Mondială a Asistenţei Sociale

Ziua Mondială a Asistenţei Sociale

  • În România este nevoie de o infuzie urgentă de minimum 11.000 de asistenţi sociali, atenţionează specialiştii în domeniu, în cadrul unui eveniment organizat la Miercurea-Ciuc

Pandemia COVID-19 şi criza refugiaţilor generată de recentul conflict ruso-ucrainean au amplificat fragilitatea socială, pe care asistenţii sociali trebuie să o gestioneze cu profesionalism, dublat de o viteză ameţitoare. În astfel de situaţii se vădeşte rolul lor esenţial, care din păcate trece neobservat de cele mai mute ori.

„Am primit semnale că mulţi dintre colegii mei au intrat în Burnout (sindromul epuizării profesionale – n.a.) şi se gândesc să renunţe. Este o mare problemă la ora actuală, când este necesar să întărim forţa şi rândurile în Asistenţa Socială, având în vedere că la nivel naţional este nevoie de o infuzie urgentă de minimum 11.000 de asistenţi sociali”, declară asistenta socială principală Daniela Doiniţa Lupu din Braşov, expert în domeniu şi deţinătoarea premiului „Asistentul Social al Anului 2018”, asimilat Oscarului în Asistenţa Socială, prezentă la Miercurea-Ciuc de Ziua Mondială a Asistenţei Sociale.

Sfera pe care trebuie să o acopere asistenţii sociali este vastă şi vizează segmente importante ale societăţii: persoanele vârstnice, copiii, recuperarea şi (re)integrarea psiho-socială şi profesională a persoanelor cu probleme speciale, reintegrarea familială, abandonul, adopţiile, violenţele domestice, bullying-ul, lăsate de mulţi ani doar în seama Asistenţei Sociale. Şi tot în sarcina ei intră analizarea influenţei factorilor sociali asupra stării de sănătate mentală şi a comportamentului uman, acordă consultaţii privind drepturile şi obligaţiile asistaţilor. Or pentru rezolvarea acestor neajunsuri sociale este nevoie de asistenţi sociali cu studii de specialitate şi cu licenţă în Asistenţă Socială.

„De ce? Pentru că problematica socială s-a diversificat enorm şi cazuistica socială s-a triplat: mulţi părinţi plecaţi la muncă în străinătate, care şi-au pierdut locurile de muncă din cauza pandemiei COVID-19, au revenit acasă, cei mai mulţi fiind din mediul rural, acolo unde sunt cele mai multe probleme şi drame sociale. Un alt efect al pandemiei este creşterea numărului de divorţuri; dacă noi, asistenţii sociali aveam înainte în jur de cinci divorţuri pe an, acum am ajuns să avem cinci divorţuri pe lună”, continuă Daniela Doiniţa Lupu.

Plăcuţi, nu şi valorizaţi!

Asistenţa socială este o disciplină academică şi o profesie bazată pe practică. Statutul asistentului social există şi este reglementat prin Legea nr. 466 din 4 noiembrie 2004, care reglementează inclusiv Asistenţa Socială, dar nu este respectat.

„În realitate, la nivel naţional sunt pe funcţii persoane cu atribuţii în asistenţă socială, care au studii în cu totul alte domenii: sunt contabili, IT-işti, silvicultori ş.a.m.d. Fără aceşti oameni, care au absolvit studiile universitare şi au masterate în Asistenţă Socială, riscul este să ne trezim cu diagnostice care schimbă destinele unor oameni în sens negativ, pentru că Asistenţa Socială nu se face după ureche. Să nu uităm că tema Zilei Mondiale a Asistenţei Sociale este «Responsabilitate şi implicare socială», ori de responsabilitate trebuie să dea dovadă şi factorii decizionali, care hotărăsc pe cine angajează. Pentru că se pare că sunt protejate persoanele fără studii de specialitate şi la nivel naţional nu ajung în structurile sociale cei care trebuie. Avem facultăţi care scot asistenţi sociali pe bandă rulantă, dar care lucrează la Covrigărie, vând covrigi, nu asigură asistenţă socială şi la Carrefour, fiindcă locurile lor sunt ocupate de persoane cu atribuţii, deşi legea spune clar că trebuie să fie angajaţi asistenţi sociali cu studii de specialitate şi doar în lipsa lor se pot angaja persoane cu atribuţii”, detaliază Daniela Doiniţa Lupu.

Se impune să mai precizăm că exercitarea profesiei de asistent social este avizată de Colegiul Asistenţilor Sociali din România şi autorizată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Specialista a celebrat Ziua Mondială a Asistenţei Sociale la Miercurea-Ciuc, la invitaţia şi în compania colegilor de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi pentru Protecţia Copilului (DGASPC) Harghita. În schimbul primirii călduroase care i s-a făcut, a oferit soluţii şi oportunităţi persoanelor de specialitate, de a activa în Asistenţă Socială fie pe proiecte europene, care includ şi angajarea acestora, fie prin înfiinţarea propriilor asociaţii sau, de ce nu, de a scrie proiecte pentru organizaţiile neguvernamentale.

„O persoană cu atribuţii în asistenţă socială poate să se ocupe de ajutorul social, să spunem, dar nu poate să facă parte din serviciile sociale, iar la nivelul judeţului Harghita am înţeles că primăriile nu deţin acreditarea Compartimentului de Asistenţă Socială. În schimb, dacă ai acreditare, devii furnizor de servicii sociale şi dacă eşti furnizor, poţi să dezvolţi serviciile sociale. Legislaţia actuală în domeniu spune că, dacă nu ai acreditare, nu poţi să aplici pentru proiecte pe fonduri europene cu finanţare pentru domeniul social. (…) Asistenţa socială din România – cu 100 de ani în urma altor ţări europene”, susţine specialista.

Interlocutoarea noastră ne spune că în Asistenţa Socială este mare nevoie de profesionişti specializaţi. Însă în România oricine poate face asistenţă socială, „chiar şi bibliotecarul face anchetă socială” şi semnează documente care merg în instanţă.

„Anchetele sociale ale celor care nu au pregătire de specialitate în domeniu arată ca un ghiveci călugăresc. Punând un diagnostic social după ureche, schimbă destinele unor fiinţe umane în rău. Sunt asistenţi cu atribuţii care habar nu au ce să scrie, ce să întrebe, nu ştiu efectiv după ce criterii se ghidează o anchetă socială, concluzia lor fiind în cele mai multe cazuri: «să decidă instanţa», chiar dacă onoratei instanţe nu i se oferă detalii despre speţă. Suntem cu 100 de ani în urmă în asistenţa socială faţă de alte ţări europene. Dacă în alte ţări asistentul social este inima comunităţii şi fără el nimic nu mişcă, la noi în ţară mai este cale lungă până acolo”, afirmă Daniela Doiniţa Lupu.

Potrivit sursei citate, la nivel naţional în jur de 30% şi 40% din 200 de asistenţi sociali consultaţi în cadrul unui sondaj nu au beneficiat de cursuri profesionale în domeniul asistenţei sociale.

Un Jurământ al asistentului social

Schimbarea mult dorită nu va veni singură, aşteptând să o facă primarul, Colegiul Asistenţilor Sociali din România sau directorul DGASPC ne spune „Asistenta Socială a Anului 2018”.

„Avem încă o pandemie şi acum un război care amplifică pe zi ce trece  fragilitatea socială şi, iată, asistenţii sociali îşi dovedesc utilitatea mai ales în aceste vremuri grele! De unde începem? Începem cu noi”, a îndemnat ea, promovând ideea asumării „Jurământului asistentului social” de către fiecare specialist în domeniu, asemenea medicilor, avocaţilor, teologilor.

Jurământul asistentului social a fost lansat de Ziua Mondială a Asistenţei Sociale, conceput şi rostit pentru prima oară de asistenta socială principală Daniela Doiniţa Lupu, la Miercurea-Ciuc.

Prezent la conferinţa dedicată Zilei Mondiale a Asistenţei Sociale, directorul DGASPC Harghita, Elekes Zoltán, şi-a exprimat „recunoştinţa aparte” faţă de breasla asistenţilor sociali.

„În ultimii ani trecem dintr-o criză în alta, am văzut că a apărut această boală (COVID-19 – n.a.) care a schimbat lumea, iar noi am fost în primele rânduri, asigurând toate cele necesare în instituţiile noastre. (…) Anul trecut, nu departe de oraş am avut o criză umanitară declanşată în urma unui incendiu, unde primii prezenţi au fost asistenţii sociali. Acum asistăm la o altă criză, de foarte mari proporţii – criza refugiaţilor din Ucraina; asistenţii sociali sunt de această dată la graniţă şi lucrează, iar prezenţa dumneavoastră acolo va contribui la creşterea prestigiului acestei meserii. (…) Noi, cei care lucrăm în acest domeniu, suntem oameni modeşti, care nu se laudă, dar este important să fim recunoscuţi, să fim apreciaţi la nivelul societăţii, la nivel politic, la nivelul decidenţilor, trebuie să fim priviţi altfel decât am fost priviţi până acum. Ne-am obişnuit să fim priviţi ca un domeniu de activitate unde doar se cheltuiesc banii, fără să contribuim la bunăstarea societăţii, dar noi ştim foarte bine că nu este aşa, fiindcă bunăstarea înseamnă, pe lângă veniturile în bani, şi o stare de bine din punct de vedere sufletesc, o stare de integrare în comunitate, lucruri care nu pot fi asigurate doar cu mijloace economice. De aceea eu vă îndemn să vă bucuraţi, să ne bucurăm împreună de această zi, să fiţi mândri că practicaţi această meserie frumoasă şi, desigur, să ne întâlnim cu bine şi peste un an”, a conchis Elekes Zoltán.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.