Ziua Internațională a Cărții, marcată la Miercurea Ciuc | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 17 iulie 2019
Home » Cultură » Ziua Internațională a Cărții, marcată la Miercurea Ciuc
Ziua Internațională a Cărții, marcată la Miercurea Ciuc

Ziua Internațională a Cărții, marcată la Miercurea Ciuc

Spectacol de muzică și literatură, cărți și flori la a doua ediție a Zilei Internaționale a Cărții, organizată de ASTRA– Despărţământul Covasna-Harghita, în colaborare cu elevi de la Colegiul Național „Octavian Goga” din Miercurea Ciuc, în amfiteatrul Cercului Militar

Manifestarea dedicată Zilei Internaționale a Cărții, eveniment anual aflat sub egida UNESCO, pentru a promova lectura, publicarea de opere literare și drepturile de autor, a fost deschisă de Adriana Balogh, membră a Cenaclului „Buna Vestire”. Precum menestrelii care narau, prin cântecele lor, povești din vremuri demult uitate, a deschis cortina scenei, pe care, așa cum spunea Shakespeare, „toți oamenii sunt actori”.

Președinta Asociațiunii „Astra” – Despărţământul Covasna-Harghita, prof. Irina Groza, ne-a purtat într-un periplu prin istoria fascinantă a cărții, cea împletită de milenii cu istoria civilizației umane.

Lectura, activitatea care pentru mulți dintre noi înseamnă un mod de a petrece plăcut timpul liber, mânați de curiozitatea de a cunoaște ceea ce se ascunde dincolo de coperțile înschise, și uneori un refugiu din calea grijilor cotidiene, a fost cândva un drept interzis.

„Semeni ai noștri au trăit vremuri în care cititul era o activitate la fel de periculoasă ca războiul. În statele din sudul SUA, de pildă, era legiferată interzicerea cititului de către sclavi, deoarece , așa cum zicea Alberto Manguel în documentatul său tom Istoria Lecturii, până și în scripturi sclavii pot găsi idei ațâțătoare despre revoltă și libertate. Pedepsele erau următoarele: dacă erai prins prima oară că încerci să citești, ori să scrii, erai bătut cu biciul pentru vite. Data următoare era folosit un bici cu nouă noduri; a treia oară ți se tăia falanga arătătorului de la mâna dreaptă. Dacă un sclav încerca să-i învețe pe alții să scrie, ori să citească, era spânzurat”, a evocat prof. Irina Groza.

Periplul marilor tragedii nu s-a oprit din antichitate până în epoca modernă: în 213 î.Hr, exemplifica președinta Astra – Despărţământul Covasna-Harghita, împăratul chinez Shih Hwang-Tih a interzis cititul, dând foc tuturor cărților din regatul său, iar în anul 303, împăratul roman Dioclețian a ordonat arderea tuturor volumelor creștine. Bunăoară, activitul moral Anthony Comstock se lăuda că în 41 de ani a distrus 160 de tone de „literatură obscenă”, între care autori precum Balzac, Tolstoi, Walt Whitman, Bernard Shaw. Exemplele au continuat cu ministrul propagandei naziste Paul Josepf Goebbles, care în 10 mai 1933, la Berlin, a ars 20.000 de cărți aparținând autorilor Sigmund Freud, John Ernst Steinbeck, Émile Zola, Ernest Miller Hemingway, Albert Einstein, Marcel Proust, Thomas Mann, Bertolt Brecht, Jack London și multor altora.

„La noi, indexul alcătuit de zeloșii activiști culturali comuniști cuprindea 8.000 de titluri interzise și lista completă a clasicilor literaturii române, începând cu Cantemir și terminând cu Eminescu, Călinescu, Blaga, Goga, Rebreanu, întreaga Școală Sociologică interbelică, teologi ca Miron Cristea și istorici precum Iorga, hărți și manuale școlare. Mulți au făcut pușcărie grea pentru că au citit, ori au împrumutat altora cărți incluse în listele cenzurii. Cu toate că și astăzi avem autori ostracizați, putem spune că am trecut pentru totdeauna de timpurile în care lectura era asociată cu infracțiunea și ne putem adresa dumneavoastră, cu formula iubite cititorule, așa cum a făcut-o marea preoteasă Enheduana la anul 2.300 î.Hr., când, pentru prima oară în cultura mondială s-a folosit această formula, devenită apoi atât de uzuală ”, a precizat președinta Astra Covasna-Harghita.

Trei adolescente de la Colegiul Național „Octavian Goga” – Bianca Molnar, Alina Tecă și Georgiana Stancu-Partene – au fost protagonistele „Lecturiadei”, o provocare la lectură lansată participanților la eveniment.

Viața și opera poetului și dramaturgului William Shakespeare – unul dintre autorii care au inspirat alegerea datei de 23 aprilie ca zi a aniversării internaționale a Cărții – a fost adusă în atenția celor prezenți la eveniment de profesoara Dorina Moraru-Drăghici, în acordurile de chitară ale tinerei Jennifer Mohebi.

„Shakespeare ne privește cu ironie, cu foarte multă ironie. Pe cortina Teatrului Globe din Londra scrie: Întreaga lume e o scenă, oameni, bărbați, femei, toți nu-s decât actori, care vin și ies pe rând. (…) De ce Shakespeare? (…) Nu poți să te numești cititor, inocent sau avansat, dacă nu îl cunoști pe el, pentru că prin Shakespeare cunoaștem o lume întreagă. Shakespeare a fost tradus în toate limbile vorbite, cariera lui e de 20 de ani, între 1592 și 1612 (…) dar a rămas un geniu, pe care l-a recunoscut lumea întreagă, este un geniu: 15 comedii, 8 drame istorice și 12 tragedii, iar cele 154 de sonete i-au încununat opera. (…) Shakespeare nu a scris pentru o generație, ci a scris pentru eternitate, Eminescu a recunoscut genialitatea lui. Ce se mai spune despre Shakespeare? De fapt, ne-a spus-o el: Nu vorbele ne prezintă și ne scapă de datorii. În cazul lui Shakespeare, jocul pe scenă este genial și nu vorbele. Scopul teatrului, spunea Shakespeare, al cărui rost, dintru-nceputuri și până acum, a fost și este să-i țină lumii oglinda în față, ca să zic așa; să-i arate virtuții adevăratele ei trăsături, lucrului de scârbă propriul său chip, timpurilor și mulțimilor înfățișările și tiparele lor. Și, iată, ne-am întors de unde am plecat, Întreaga lume e o scenă”, a înfățișat prof. Dorina Moraru-Drăghici, încheind hamletian: „Restul e tăcere”.

Muzica și sonetele celui mai mare scriitor al literaturii de limbă engleză, supranumit „Poetul din Avon”, s-au împletit armonios în interpretarea elevilor Raluca Stroia, Cătălina Ciurea, Bianca Molnar, Noemi Balogh, Natalia Bucur, Raul Bularca și Daniel Oprea.

Fragmente din piese celebre precum Macbeth (Sindy Pirlea și Alex Cristea), Regele Lear (Alina Mihaela Tecă), Richard al III-lea (Georgiana Stancu-Partene), Romeo și Julieta (Raluca Stroia și David Iancu), Hamlet (Bianca Molnar) și Puck (David Iancu) au completat omagiul adus Marelui Will.

„Piesa-i gata, trag oblonul/ Hei, ce ploaie e afară/ Dacă v-a plăcut bufonul/ Mai poftiți și mâine seară”. Au fost ultimele acorduri (Cântecul Bufonului – William Shakespeare), înainte de a se lăsa cortina, în aplauzele iubitorilor de muzică și literatură.

A urmat „surpriza”, instituită anul trecut, când Ziua Internațională a Cărții a fost sărbătorită în premieră la Miercurea Ciuc, inspirată din obiceiurile spaniolilor, care în 23 aprilie îl sărbătoresc pe San Jordi (Sfântul Gheorghe), dar şi Ziua Îndrăgostiţilor, când femeile dăruiesc prietenilor o carte, iar bărbaţii le oferă, în schimb, un trandafir roşu. Tradiţia spune că acest obicei de a-i oferi iubitei o floare îşi are originile în secolul al XV-lea, când se organiza, la Barcelona, Târgul Trandafirilor. Asemenea lor, organizatorii au oferit și de această dată, prin tragere la sorţi, cinci trandafiri doamnelor prezente la eveniment şi tot atâtea cărţi domnilor din public.

sLectura este una dintre micile plăceri ale vieții, pe care ne-o acordăm mai des sau mai rar. Pentru Alina Tecă înseamnă „curiozitate, plăcere, dorința de mai mult, uneori empatie chiar și faptul că” începe să înțeleagă „mentalitatea oamenilor, societatea de azi”. „Pentru mine, cititul a început când eram copil, ca o pasiune, ca să evadez din realitate, să cunosc și alte lumi fanteziste, așa a început totul. Acum citesc din plăcere; da, are un plus, îți oferă mai multe cunoștințe, dar tot o plăcere rămâne, pentru mine cel puțin”, mărturisește Bianca Molnar. Carina Raluca Stroia își petrece mult timp citind, cărțile sunt „un portal spre lumi infinite, interpretate de fiecare după propria imaginație, o fantezie unică”, în opinia ei.

Din păcate, din ce în ce mai puțini tineri sunt atrași de citit, în ciuda beneficiilor acestei îndeletniciri. Studii efectuate de specialiști evidențiază că lectura îmbogățește vocabularul și îmbunătățește memoria, perfecționează comunicarea, motivează, crește stima de sine și nu în ultimul rând, este o formă de entertainment ieftină, pe care o poți lua cu tine oriunde.

Ziua Internaţională a Cărţii se sărbătoreşte anual în 23 aprilie, începând din anul 1995. În această zi sărbătorim naşterea şi comemorăm moartea lui William Shakespeare, dar și trecerea în eternitate a creatorului lui Don Quijote, Miguel de Cervantes, precum și a altor scriitori: Gómez Suárez de Figueroa, cunoscut sub pseudonimul Inca Garcilaso de la Vega, scriitor peruvian de origine spaniolă și incașă (1616), poetul englez William Wordsworth (1850) prozatorul francez Jules-Amédée Barbey dʼAurevilly (1889) și poetul englez Rupert Brooke (1915).

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.