Ziua Internaţională a Cărţii, în premieră la Miercurea Ciuc | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 15 august 2018
Home » Cultură » Ziua Internaţională a Cărţii, în premieră la Miercurea Ciuc
Ziua Internaţională a Cărţii, în premieră la Miercurea Ciuc
OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Ziua Internaţională a Cărţii, în premieră la Miercurea Ciuc

Evenimentul a fost organizat de Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român „Astra” – Despărţământul Covasna-Harghita şi a fost găzduit de Cinematograful oraşului

După-amiaza dedicată cărţilor şi locului special pe care acestea îl ocupă în viaţa fiecăruia a fost deschisă de gazda evenimentului, prof. Irina Groza; profitând de dubla aniversare, a adresat un călduros „La mulţi ani” celor care poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, cu ocazia zilei onomastice.

Într-o lume în care totul se desfăşoară pe repede-înainte ar fi bine să împrumutăm din răbdarea unei cărţi, care aşteaptă cuminte pe un raft de bibliotecă, să fie luată şi citită fără grabă.

„O bibliotecă este un tezaur de cuvinte, o bogăţie nepreţuită, un cufăr în care veşnicia este întrupată în cerneala cuvintelor de pe hârtie, iar cartea e o oglindă în care, dacă priveşti încruntat, nu ai cum să descoperi lumina”, le-a împărtăşit iubitorilor de carte prof. Cristina Popa. Pentru că, spunea profesoara, citându-l pe George R.R. Martin, „Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Cel care nu citeşte niciodată, trăieşte doar una”.

Reprezentaţia de muzică şi poezie oferită de tineri şi foarte tineri elevi de la Colegiul Naţional „Octavian Goga” din Miercurea Ciuc, pregătiţi de prof. Dorina Drăghici Moraru, avea să se desfăşoare în aceeaşi notă de frumuseţe, îndemnând prin tot la lectură şi la respect faţă de condeieri. Şi, într-un mod inedit, au recomandat publicului cărţi citite şi preţuite de ei. Iar la finalul mini-spectacolului l-au invitat la dialog pe binecunoscutul şi sensibilul poet Ionel Simota.

„Cartea este o întrupare armonioasă – au spus-o mulţi oameni frumoşi, care au făurit-o înaintea mea – o însufleţire minunată de care trebuie să avem grijă cum ne apropiem, astfel încât să nu se îndepărteze, ci să se lipească de sufletul nostru”, a destăinuit poetul.

Ziua Internaţională a Cărţii, celebrată concomitent cu Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, a fost cea mai potrivită ocazie pentru lansarea, la Miercurea Ciuc, a volumului „Viaţa publică din Sfântu Gheorghe – Covasna (1919-1989)” al prolificului publicist, editor, sociolog şi arhivar, prof. Dr. Ioan Lăcătuşu.

Cartea, apărută în Colecţia „Centenarul Marii Uniri”, reuneşte cele mai importante evenimente petrecute în decurs de opt decenii în oraşul de pe Olt şi vorbeşte despre destinul comunităţii, cu valorile ei istorice şi culturale, despre evoluţia social-politică a urbei astăzi reşedinţă a judeţului Covasna, începând de la perioada provincială, evocând anii democraţiei româneşti, anii de teroare ai dictatului de la Viena, urmaţi de cei ai totalitarismului comunist de după cel de-al Doilea Război Mondial, până la 22 decembrie 1989.

„Am avut o elită politică deosebită, am avut oameni de excepţie care, în ciuda prejudecăţilor şi a neîncrederii, au asigurat gestionarea corespunzătoare a ceea ce înseamnă integrarea judeţelor noastre (Covasna şi Harghita – n.a.), cu specificul demografic cunoscut, în realităţile româneşti. (…) În perioada interbelică, statul român a avut o politică şi, subliniez, nu împotriva concetăţenilor maghiari – în acea etapă nu au fost atinse proprietăţile, au existat partide politice, Partidul Maghiar avea deputaţi, senatori şi, spre cinstea comunităţii maghiare, au avut o capacitate extraordinară de auto-organizare comunitară. Ce nu aveau? Faptul că nu mai era un stat în care românii erau asupriţi. Cunoaşteţi istoria, au urmat acele perioade cumplite şi eu am tot spus, avem mari restanţe faţă de a pune în evidenţă dramele trăite de români în perioada ’40-’44. Nu pentru a zgândări în ceea ce înseamnă durerile istoriei, ci pentru că avem datoria să cunoaştem, iar nostalgicii după anumite timpuri să înţeleagă că aici a fost etnocid; în Sfântu Gheorghe, în septembrie 1940 erau 2.000 de români şi au mai rămas 91. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Miercurea Ciuc. Am prezentat adevărul istoric numai din documente, problemele care au venit după război, apoi regimul comunist cu cele două perioade distincte, regiunile defuncte Stalin şi Autonomă Maghiară şi partea de după 1968, după ce şi Harghita şi Covasna au devenit judeţe, cu toate frământările care au existat”, a povestit autorul.

Despre volum, despre personalitatea şi contribuţia prof. Dr. Ioan Lăcătuşu la păstrarea istoriei, culturii, credinţei ortodoxe şi identităţii naţionale româneşti în zonele din centrul ţării locuite majoritar de maghiari, au vorbit profesorul de istorie Constantin Costea şi omniprezentul Gheorghe Filip.

„Dacă vorbim despre un copac românesc, Ioan Lăcătuşu nu este o frunză, oricât de frumoasă, de vie şi de plină de culoare este ea, nu este nici ramură, nici firavă, nici puternică, nu este nici măcar tulpina, este rădăcina extraordinar de puternică ce leagă românii de aceste meleaguri. Dorim ca Ioan Lăcătuşu să trăiască ani mulţi şi minunaţi de-acum încolo, în aşa fel încât şi copacul acesta românesc să dăinuiască peste timp”, a rostit Gheorghe Filip.

A urmat surpriza serii, inspirată din obiceiurile spaniolilor, care în 23 aprilie îl sărbătoresc pe San Jordi (Sfântul Gheorghe), dar şi Ziua Îndrăgostiţilor, în care femeile dăruiesc prietenilor o carte, iar bărbaţii le oferă, în schimb, un trandafir roşu. Tradiţia spune că acest obicei de a-i oferi iubitei o floare îşi are originile în secolul al XV-lea, când se organiza, la Barcelona, Târgul Trandafirilor.

Asemenea lor, organizatorii au oferit, prin tragere la sorţi, cinci trandafiri doamnelor prezente la eveniment şi tot atâtea cărţi domnilor din public.

Ultimul cuvânt a aparţinut celei care ne-a oferit cu generozitate prilejul să ne bucurăm împreună de miracolul lecturii.

„Citeam un mic afiş, la Vama Veche, pe un oblon închis al unui chioşc: Aici găsiţi lucruri demodate, cărţi. Se pare că, din păcate, asta a ajuns cartea, la o primă vedere. Dar aşa cum există moda retro şi moda vintage, cred că niciodată cartea nu va deveni un lucru demodat. Nu cred că se poate înlocui vreodată mirosul cărţii, textura paginii, faptul că o ai lângă tine şi o simţi, o face de neînlocuit. Este ceva foarte personal, faţă de laptop sau de cartea electronică şi sunt sigură că avem nevoie de carte, nu ştiu în ce măsură cei care suntem obişnuiţi să citim, cât mai ales cei care nu o mai fac, cred că acolo este marea nevoie de carte”, a concluzionat organizatorul evenimentului, prof. Irina Groza, preşedintele Asociaţiunii Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român „Astra” – Despărţământul Covasna-Harghita.

Ziua Internaţională a Cărţii se sărbătoreşte anual pe 23 aprilie şi este organizată de UNESCO în scopul promovării lecturii, publicării şi a drepturilor de autor. Prima astfel de manifestare s-a desfăşurat în anul 1995.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*