Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Ziua Imnului Naţional al României a fost marcată, ieri, în municipiul Miercurea Ciuc printr-un ceremonial militar şi religios, ce s-a desfăşurat la Monumentul Ostaşului Necunoscut.
La începutul manifestărilor, prefectul judeţului, Szabó Zsolt, şi comandantul Brigăzii 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu”, col. Florin Stan, au trecut în revistă Garda de Onoare.
În cadrul ceremonialului, episcopul Covasnei şi Harghitei, Preasfinţitul Părinte Andrei, împreună cu un sobor de preoţi militari şi civili, a oficiat slujba religioasă, ce a constat în rugă şi închinare pentru poporul român.
Despre simbolistica, istoricul şi semnificaţia Imnului Naţional a vorbit prefectul judeţului Harghita, care a afirmat că această zi „este un moment solemn, care ne oferă nouă, cetăţenilor României, prilejul de a ne reafirma ataşamentul faţă de valorile şi principiile care au stat la baza formării statului român modern”.
„Pentru România, istoria imnurilor este şi oglinda istoriei, preluarea puterii fiind mai mereu urmată de schimbarea imnului, a zilei naţionale şi a însemnelor ţării”, a spus în alocuţiunea sa Szabó Zsolt.
Astfel, a continuat acesta, până în prezent ţara noastră a avut şase imnuri: „Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor” din 1862, „Imnul Regal” între 1866 şi 1947, „Zdrobite cătuşe” în perioada 1948-1953, „Te slăvim, Românie!” până în anul 1975, pentru o perioadă de doi ani s-a intonat „Pe-al nostru steag e scris Unire”, apoi, din 1977, „Trei culori cunosc pe lume”.
Începând din anul 1990, Imnul Naţional al României a devenit cântecul „Deşteaptă-te, române!”, o creaţie a scriitorului şi muzicianului Anton Pann, pe versurile poetului Andrei Mureşanu. Iniţial, „Deşteaptă-te, române” s-a întitulat „Un răsunet”. „Deşteaptă-te, române” a fost interpretat, pentru prima dată, în contextul Revoluţiei de la 1848.
„Efectul său asupra stării de spirit a maselor a fost principalul motiv pentru care a fost interzis în timpul regimului comunist, cântarea lui fiind pedepsită cu ani grei de închisoare. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cântată, dar fără versurile originale. Acestea au revenit, totuşi, în timpul revoltei din Braşov din anul 1887, la fel cum s-a întâmplat şi în decembrie 1989, în toată ţara, Deşteaptă-te, române contribuind la prăbuşirea dictaturii comuniste. (…) Astăzi, valoarea imnului este consacrată de Constituţia României ca simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema şi sigiliul statului”, a afirmat reprezentantul Guvernului în teritoriu.
Conform acestuia, „Deşteaptă-te, române” „este un catalizator al coeziunii naţionale, iar prin spiritul mobilizator şi energia transmisă, Imnul reprezintă chintesenţa eforturilor depuse pentru atingerea obiectivelor majore ale ţării noastre, de a construi un stat puternic şi prosper în Europa şi în lume”.
„În această zi de sărbătoare, să onorăm imnul nostru naţional şi să îl intonăm cu mândrie. Ziua Imnului Naţional este, în acelaşi timp, şi momentul în care trebuie să privim cu încredere şi optimism către viitorul naţiunii noastre. Fie ca Deşteaptă-te, române! să răsune de cât mai multe ori şi să ne însoţească mereu în tot ceea ce facem pentru ţară”, a conchis prefectul Szabó Zsolt.
După această alocuţiune, pe acordurile muzicii militare, întreaga asistenţă a interpretat Imnul Naţional al României.
Ceremonialul public de intonare a Imnului Naţional al României s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare, formată din trupe ale Brigăzii 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu”, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean, Inspectoratului de Poliţie Judeţean, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Oltul” Harghita. (Şt.P.)
