Zilele Spitalului Judeţean de Urgenţă: „Faţă în faţă cu necunoscutul” – III | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 26 noiembrie 2020
Home » Sănătate » Zilele Spitalului Judeţean de Urgenţă: „Faţă în faţă cu necunoscutul” – III
Zilele Spitalului Judeţean de Urgenţă: „Faţă în faţă cu necunoscutul” – III

Zilele Spitalului Judeţean de Urgenţă: „Faţă în faţă cu necunoscutul” – III

  • Între atâtea necunoscute, un lucru este cert: pandemia COVID-19 a întors întreaga lume pe dos. Inamicul nevăzut SARS-CoV-2 ne-a schimbat complet viaţa, afectând ordinea socială şi economică mondială la o scară fără precedent, susţin specialiştii. „Impactul epidemiei în Marea Britanie a fost colosal”, afirmă Carole Hallam – specialist în Îngrijire din Regatul Unit.

„290.133 de cazuri confirmate până la 13 iulie, 44.800 de persoane decedate, dintre care 181 au fost cadre medicale: asistente, infirmiere, îngrijitori, dar am avut 131 de decese şi în rândul îngrijitorilor sociali, inclusiv asistente care îngrijesc cazurile sociale. Nu ne este foarte clar unde s-a contaminat personalul medical, fie în unităţile sanitare, fie în comunitate”, povesteşte Carole Hallam. Potrivit statisticilor prezentate de BBC la începutul lunii iunie, Marea Britanie devenise a doua cea mai afectată ţară din lume de pandemia COVID-19 după numărul persoanelor decedate înregistrate de birourile de statistică, fiind întrecută doar de Statele Unite ale Americii.

Conform graficului cu numărul zilnic de cazuri confirmate de laborator în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord prezentat de aceasta, deşi primul caz a fost confirmat la sfârşitul lunii ianuarie, o creştere vizibilă s-a produs de la jumătatea lunii martie, iar vârful epidemiei, de 4.500-5.000 de cazuri pe zi, a avut loc în luna aprilie.

„Am avut un procent ridicat de decese în grupul minoritar etnic şi cel de culoare şi un procent ridicat în rândul persoanelor în vârstă şi cu boli asociate, un număr mare de personal medical din Pakistan, din India şi Filipine. De asemenea, s-a înregistrat un procent ridicat de decese cauzate de diagnosticul întârziat, de neoplasm, de întârzierile sau lipsa accesului la tratament”, detaliază specialista în Îngrijire.

În rândul populaţiei, dar şi al personalului medical s-a instalat panica. Confuzia generală a fost accentuată de modificările frecvente ale metodologiei naţionale în privinţa gestionării epidemiei. În plus, echipamentele de protecţie s-au dovedit insuficiente, la fel şi capacitatea de testare la noul coronavirus.

„La început, COVID-19 a fost tratată ca o boală infecţioasă cu grad crescut de contagiozitate, după care a fost declasată şi catalogată drept o boală infecţioasă. Toate modificările de la o zi la alta în privinţa planificării acţiunilor de urmat stabilite la nivel naţional au crescut gradul de anxietate în rândul personalului medical, au existat mari îngrijorări în privinţa procedurilor generatoare de aerosoli de urmat, iar ghidurile ne spuneau că avem nevoie de respiratoare, de măşti faciale cu grad ridicat de protecţie pentru procedurile generatoare de aerosoli. Astfel, am avut personal medical care considera că până şi simple proceduri medicale generau aerosoli la pacienţii confirmaţi pozitivi la noul coronavirus. Bineînţeles, asta a generat confuzie şi în privinţa echipamentului de protecţie cel mai indicat ce trebuia folosit de personal. Au existat dificultăţi în ţară şi în privinţa achiziţionării echipamentelor de protecţie pentru personalul medical, mai ales în privinţa măştilor faciale. Am avut probleme şi în privinţa testării pentru SARS-CoV-2, pentru că la început nu am avut capacitatea să testăm pe toată lumea rapid şi exista necunoscuta infecţiozităţii cazurilor asimptomatice şi presimptomatice. Am avut probleme şi la casele de îngrijire pe termen lung a bolnavilor cronici, fiind vorba despre organizaţii private, care nu au fost la fel de bine pregătite ca unităţile sanitare”, afirmă Carole Hallam.

Creşterea considerabilă a numărului cazurilor de persoane infectate cu SARS-CoV-2 confirmate a determinat o mare parte a populaţiei neafectată de virus din Regatului Unit să ocolească spitalele şi astfel pacienţi cu patologii cronice nu au mai beneficiat de îngrijirile medicale de care ar fi avut nevoie.

Pe măsură ce capacitatea de testare s-a dezvoltat a fost depistat un număr mare de persoane cu COVID-19 asimptomatice. „Capacitatea de testare redusă la începutul pandemiei ar putea justifica numărul scăzut al cazurilor confirmate înregistrate în primele două luni şi jumătate”, precizează specialista britanică.   

Metodele de prevenire şi control ale infecţiilor în Regatul Unit sunt asemănătoare cu cele stabilite de specialiştii de la noi şi din alte state ale lumii.

„Promovăm igiena mâinilor, utilizarea corectă a echipamentelor de protecţie personale, igienizarea suprafeţelor şi a mediului înconjurător şi izolarea pacienţilor confirmaţi cu COVID-19. Accesul vizitatorilor – familie, prieteni – nu este autorizat în spital, am avut pacienţi care au decedat fără să aibă familia şi prietenii aproape şi nu am putut facilita prezenţa acestora în apropierea celor care se stingeau. Promovăm igiena respiratorie, distanţarea fizică la cel puţin doi metri, iar personalul simptomatic este exclus de la locul de muncă timp de şapte zile. Membrilor familiilor acestora li se recomandă autoizolarea la domiciliu timp de 14 zile”, explică Carole Hallam.

Potrivit acesteia, începând din martie şi până în iunie, consumul unui spital din Marea Britanie a fost de peste două milioane de şorţuri din plastic impermeabile de unică folosinţă, peste două milioane de măşti chirurgicale, peste 130.000 de măşti pe zi, 300.000 de măşti FFP3, 30.000 de perechi de ochelari, 50.000 de viziere, peste 130.000 de şorţuri sterile impermeabile pentru procedurile generatoare de aerosoli şi peste cinci milioane de mănuşi chirurgicale. „Un umăr mare de echipamente chiar şi pentru Marea Britanie”, arată specialista.

Adaugă că Marea Britanie a cerut Trustului Nightingale Medical să ridice spitale de campanie, şapte astfel de unităţi sanitare, asigurând o capacitate de 6.000 de paturi, fiind construite în Anglia în trei săptămâni.

„Sunt încântată să vă spun că foarte puţine dintre acestea au fost ocupate. Am avut nevoie de ele şi ne bucurăm că le avem şi ele rămân disponibile până primăvara viitoare. Iar eu voi fi coordonatoarea echipei de prevenire şi control care veghează asupra acestor spitale”, a menţionat Hallam.

În Marea Britanie, personalul medical din spitale se bucură de suportul comunităţii la nivel naţional, evidenţiază specialista în Îngrijiri, „în fiecare dimineaţă, la ora 8:00, locuitorii aplaudă, în semn de susţinere a personalului medical, am fost ajutaţi de Poliţie şi de Pompieri, ne bucurăm şi de sprijinul Familiei Regale,  l-am văzut chiar şi pe Boris Johnson aplaudând; Boris Johnson a fost şi dânsul pacient COVID-19, în martie şi a stat aproximativ 13 zile în spital”.

Ca şi în cazul celorlalte ţări de pe mapamond, primul val al pandemiei COVID-19 în Marea Britanie a fost o lecţie dură, cu consecinţe devastatoare şi cu multe învăţăminte. Aşadar, ce urmează?

„Trebuie să revizuim lecţiile pe care le-am învăţat după primul val. Am avut două mari evenimente în martie – o cursă de cai cu peste 16.000 de participanţi şi un meci de fotbal cu peste 50.000 de spectatori – pe care ar fi trebuit să le anulăm; acum e uşor să ne uităm înapoi şi să ne gândim la lucrurile pe care ar fi trebuit să le facem. Momentan ne ocupăm de aprovizionarea cu echipamente de protecţie, care să ne ajungă până la iarnă, facem cercetări pentru a identifica cele mai bune tratamente, la Universitatea din Oxford s-au făcut teste privind utilizarea Dexametazonei ca tratament, iar rezultatul a fost îmbucurător, arătând o scădere cu 26% a mortalităţii în cazurile severe de COVID-19 şi a scăzut cu o treime mortalitatea în cazul pacienţilor ventilaţi. Am dezvoltat capacităţi de testare şi de urmărire a cazurilor, astfel încât oricine doreşte să-şi facă testul pentru COVID-19 poate să meargă şi să-l facă, iar în cazul în care este depistată pozitiv, persoana şi întreaga sa familie se autoizolează timp de 14 zile. În momentul de faţă se foloseşte testarea anticorpilor, mai ales pentru personalul medical, şi avem în dezvoltare un vaccin pentru COVID-19. De asemenea, învăţăm din cazurile diagnosticate şi tratate şi efectele pe care le are acest virus pe termen lung. Ca o concluzie, să lucrăm împreună, să ne împărtăşim experienţele şi, astfel, împreună vom reuşi”, îndeamnă, în finalul prezentării sale, specialista Carole Hallam.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.