Zilele Municipiului Miercurea Ciuc | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 17 august 2018
Home » Timp Liber » Zilele Municipiului Miercurea Ciuc
Zilele Municipiului Miercurea Ciuc

Zilele Municipiului Miercurea Ciuc

Zeci de meşteşugari au fost prezenţi, la sfârşitul săptămânii, la târgul organizat în cadrul Zilelor Municipiului Miercurea Ciuc, aducând cu ei produse realizate cu suflet şi poveşti despre tradiţii duse mai departe.

Lőrincz Bertalan, din Târgu Mureş, oferea spre vânzare aranjamente florale realizate din pănuşi de porumb şi „buruieni care se găsesc pe malul Mureşului”. Spune că, în timpul liber, după ce vine de lucru, toată familia merge la cules de ierburi pe care le foloseşte fie în starea lor naturală, fie le vopseşte, pentru a da un plus de frumuseţe şi culoare aranjamentelor florale. Aranjamentele florale cu care a venit la Miercurea Ciuc sunt nu doar foarte frumoase, ci şi rezistente, iar în ultima vreme sunt tot mai căutate de clienţi, care încep să se îndepărteze de produsele aduse din China.

Un meşteşugar din satul Dobeni, László Zoltán, confecţionează, de mai bine de 25 de ani, pălării din paie, papură şi talaş din lemn de tei. Are modele pentru toate gusturile, pentru bărbaţi, femei, fetiţe, băieţi, ba chiar şi pălării care pot fi purtate doar la carnaval sau pentru a te distra. El povesteşte că duce mai departe tradiţia bunicilor săi, e mâhnit, însă, că încep să fie tot mai puţini meşteşugarii care realizează împletituri din care confecţionează aceste pălării, din cauză că tinerii nu mai sunt atraşi de astfel de lucruri, din care nu se câştigă mulţi bani.

Un alt meşteşugar prezent la Miercurea Ciuc a fost Kaszoni Jenő, din comuna Cernat, judeţul Covasna, care realizează produse de artizanat din… „lemne de foc”. Cu mâine muncite, Kaszoni Jenő îmi arată halbe de bere, mojare, vaze sau diverse boluri frumoase, pe care le face din pasiune şi cu dorinţa de a fi admirate de cei care îi vizitează standul. Kaszoni Jenő precizează că doar în ultima perioadă produsele sale au început să fie apreciate, multe persoane preferând să le achiziţioneze pentru a le oferi ca daruri atunci când pleacă în străinătate, pentru că, spune meşteşugarul, „trebuie să le duci celor din străinătate ceva ce nu se găseşte la ei”.

La târgul de la Miercurea Ciuc l-am întâlnit şi pe Szőcs Zsolt, care, împreună cu soţia sa, Pap Hajnal, din satul Misentea, realizează produse ceramice apreciate în întreaga ţară. Acestea au culori şi modele deosebite şi sunt create exclusiv manual, într-un stil aparte. Cei doi ceramişti lucrează de 25 de ani în domeniu, trăiesc din acest meşteşug şi sunt mulţumiţi că oamenii îi caută şi le apreciază produsele.

O altă prezenţă plină de culoare este cea a unei creatoare de produse din lână împâslită. Adél-Éva Csató este din Miercurea Ciuc, are trei fetiţe, cea mai mică de doar 10 luni, şi, atunci când timpul îi permite, realizează bijuterii, eşarfe sau genţi din lână merinos şi din lână cardată. Îi place ceea ce face şi asta se şi vede în produsele expuse şi recunoaşte că există o anumită categorie de persoane care poartă aşa ceva.

La târgul de la Miercurea Ciuc au mai fost prezenţi meşteşugari care au oferit produse realizate din lemn, ceramică, diverse bijuterii, obiecte de îmbrăcăminte sau turtă dulce.

Sâmbătă, Parcul Central din Miercurea Ciuc a fost „ocupat”, dis-de-dimineaţă, de ceaune, lemne de foc, saci cu cartofi, zeci de ingrediente şi mirodenii şi de bucătari pregătiţi să surprindă juriul cu preparate deosebite, la tradiţionalul Festival al Cartofului.

La fel ca în anii precedenţi, cele mai multe echipe au gătit gulaşul tradiţional, dar fiecare bucătar-şef a încercat să aducă îmbunătăţiri reţetei şi să folosească secrete bine păstrate, care nu pot fi dezvăluite nimănui.

O premieră la Festivalul Cartofului a fost participarea echipei Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Harghita, care a avut o misiune mai specială, aceea de a pregăti o „tocăniţă jandarmerească din cartofi bleu-jandarm”, servită alături de un vin special, denumit „Vin jandarmii”. Înainte de orice, oamenii legii au „încătuşat” cartofii „bleu-jandarm”, în fapt nişte cartofi albaştri, pe care au spus că i-au cultivat singuri şi pe care i-au folosit în pregătirea unei tocăniţe cu care au promovat stilul de viaţă sănătos. Şeful IJJ Harghita, col. Dan Iamandi, echipat cu şorţ şi bonetă, a spus că echipa festivalului, formată dintr-o moldoveancă de peste Prut, un secui, un oltean şi un moldovean-ardelean, a fost unită în credinţa că „Centenarul Marii Uniri este al tuturor celor ce azi formează România”.

„Participăm la acest festival pentru a dovedi încă o dată, dacă mai era nevoie, că noi ştim să facem şi ceea ce faceţi voi, mâncare şi să o împărţim cu voie bună! De ce? Pentru că suntem cetăţeni ai acestei frumoase urbe. Şi să nu vă îndoiţi niciodată, noi, jandarmii harghiteni, ştim să ne facem şi datoria!”, a afirmat şeful IJJ Harghita.

La mică distanţă de standul jandarmeriei harghitene am întâlnit echipa Phoenix, care este veterană în concurs şi care a gătit un „Gulaş Centenar”, din care nu a lipsit dragostea de ţară, de locurile natale şi de comunitate. „Trebuie să spun, de la bun început, că suntem una dintre cele mai vechi echipe din Festivalul Cartofului, participăm pentru a 14-a oară, aproape aceeaşi echipă, cu acelaşi slogan: gulaş, rock şi voie bună, ne stă bine împreună. În ale gulaşului nu mai are nimeni nimic de inventat, diferenţa este făcută doar de proporţii, de condimentele alese şi de măiestria bucătarului. Dar, fiind un an special, i-am spus Gulaş Centenar, pentru că am pus în el din dragostea noastră pentru ţară, din dragostea noastră pentru plaiurile natale, din preţuirea noastră pentru prietenii din comunitate, români, maghiari, saşi deopotrivă şi credinţa că doar un lucru bine făcut dă sens unei comunităţi normale. La mulţi ani, Miercurea Ciuc, La mulţi ani, România!”, a afirmat consilierul local Marius Ţepeluş.

La festival a participat şi echipa teatrului municipal din localitate, care a pregătit „Ciudăţenie de ciolan cu cartofi şi fasole roşie”, pofticioşii primind asigurări că este o combinaţie senzaţională, care aduce bucurie, aşa cum fac şi actorii, prin prestaţiile lor.

De asemenea, echipa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita a gătit o „Tocăniţă retro”, în care a pus toate tipurile de cartofi care au dat savoare tocăniţelor pregătite de-a lungul celor zece ani de participare la festival, respectiv „cartofi furaţi de veveriţa din Ice Age 4, cartofi care au domnit peste Westeros, în Game of Thrones, cartofi care au utilizat Tokenul în tranzacţii financiare”, la care s-au adăugat „picioare de mamut din Ice Age şi picioruşe de minioni”. Rezultatul a adus zâmbete pe buze şi bucurie papilelor gustative.

Unii dintre bărbaţii care au gătit sâmbătă la Festivalul Cartofului au insistat că se află „sub acoperire”, pentru ca soţiile să nu afle că sunt pricepuţi în ale bucătăriei şi pentru a nu-i trimite „la cratiţă”.

Printre participanţi s-au numărat şi mai mulţi politicieni locali, dar şi reprezentanţi ai unor instituţii publice, asociaţii, firme cunoscute din municipiu, toţi cei prezenţi recunoscând că manifestarea atrage turişti în zonă şi este o modalitate de dezvoltare a relaţiilor interpersonale.

De altfel, localnicii şi turişti care au venit la Festivalul Cartofului au apreciat faptul că întreaga comunitate sărbătoreşte prietenia şi apropierea, iar evenimentul este caracterizat de bucurie şi înţelegere.

„Aproape în fiecare an ajung la Festivalul Cartofului, e un eveniment în care se întâlnesc culturi diferite şi se simte prietenia, comunicarea. Cartoful e ingredientul principal, dar să nu uităm că merge bine şi cu carnea. Dar ceea ce e mai important este că vezi feţe fericite, bucurie, înţelegere şi spre asta tindem toţi: pace, înţelegere şi calitate umană”, a afirmat un turist venit din Braşov. (Lia MATEI)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*