Zilele „Miron Cristea” Topliţa, ediţia XXII (17-20 iulie) | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 25 august 2019
Home » Cultură » Zilele „Miron Cristea” Topliţa, ediţia XXII (17-20 iulie)
Zilele „Miron Cristea” Topliţa, ediţia XXII (17-20 iulie)

Zilele „Miron Cristea” Topliţa, ediţia XXII (17-20 iulie)

Personalităţi covăsnene şi harghitene ale Marii Uniri – Expoziţie foto-documentară

O nouă ediţie a Zilelor „Miron Cristea”, cea cu numărul XXII, s-a deschis miercuri seara în sala de consiliu a Primăriei Topliţa, într-o atmosferă festivă. Zilele „Miron Cristea”, aşa cum bine ştim, reprezintă o amplă manifestare culturală devenită tradiţie, prin intermediul căreia Topliţa şi-a conturat o identitate proprie la nivel local, judeţean şi naţional. Astfel, în fiecare vară, aici se întrunesc profesori, istorici, dar şi artişti din toată ţara, iar de-a lungul anilor s-a construit o adevărată comunitate în jurul personalităţii lui Miron Cristea.

Noua ediţie a început cu intonarea imnului naţional şi cu un discurs din partea PS Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei, care ne-a vorbit despre Miron Cristea, punctând principalele momente din biografia acestuia până la atingerea statutului de prim Patriarh al României. „Miron Cristea, unul dintre cei mai devotaţi oameni de frunte ai ţării, este prezent printre noi prin tot ceea ce a lăsat în urmă”, spunea printre altele PS Andrei.

Moderator şi parte din echipa de organizare, prof. dr. Cristian Lazăr a dat în continuare cuvântul primarului Stelu Platon, care remarca rapiditatea cu care au devenit istorie cele 21 de ediţii trecute. Dar iată că anii au trecut cu folos, materializându-se în lucrări ştiinţifice, prelegeri şi numeroase volume, toate având rădăcini în spiritul acestei mari personalităţi. „Noi, topliţenii, suntem învăluiţi de personalitatea lui Miron Cristea”, spunea primarul municipiului.

A urmat o serie de expuneri în plen. Acad. Alexandru Porţeanu din Bucureşti a susţinut o prelegere cu tema „Bolşevism-antibolşevism ca formule propagandistice mascate ale unor dispute teritoriale”, în cadrul căreia a vorbit despre mişcarea bolşevică, despre noutatea acestui curent radical şi nu numai. Subiectul va fi dezvoltat în cadrul secţiunii de Istorie a sesiunii de comunicări ştiinţifice. Prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop (Târgu Mureş) a discutat despre „Eforturile financiare ale României în contenciosul cu optanţii unguri”. Identifica trei dimensiuni ale acestei probleme: dimensiunea politică, juridică şi în final cea economică. Expunerea de acum a fost centrată pe ultima dintre cele trei dimensiuni.

A luat apoi cuvântul prof. dr. Ioan Lăcătuşu pentru a vorbi despre reeditarea volumului „Românii şi secuii”, despre ACTA CARPATICA V şi SANGIDAVA XIII, toate acestea fiind „publicaţii fundamentale pentru înţelegerea istoriei zonei, care cuprind lucrări ştiinţifice de importanţă majoră”, afirma prof. Lăcătuşu. În continuare, dr. Florin Bengean din Reghin a vorbit despre „Lazăr Lădariu, personalitate deplină a neamului românesc”, plecat de curând dintre noi. Dr. Bengean a prezentat în linii mari traseul biografic şi profesional al publicistului Lazăr Lădariu, subliniindu-i meritele şi contribuţia la îmbogăţirea culturii româneşti. S-a ţinut un moment de reculegere în memoria acestuia şi a altor oameni de cultură dispăruţi în ultimul an, foşti participanţi la Zilele „Miron Cristea”.

Seara s-a încheiat cu un moment poetic şi cu o prezentare din partea prof. Ilie Şandru şi a dr. Nicolae Băciuţ a operei poetei Tatiana Scurtu Munteanu, originară din Basarabia. „Poezia contemporană se îndepărtează tot mai mult de normele poeziei tradiţionale, devenind un fel de joc de cuvinte”, spunea Nicolae Băciuţ. „Pentru Tatiana, mesajul este foarte important, cuvintele sunt un mijloc de a transmite trăiri. Autoarea demonstrează că poezia ei este poezie română, valabilă pentru ambele maluri ale Prutului. În cele cinci volume semnate până acum, Tatiana Scurtu Munteanu refuză experimentul şi gratuităţile, construind în continuare o poezie tradiţională, cu focus pe teme precum natura umană, iubirea sau locul poetului în lume. Poezia ei are muzicalitate şi curgere firească. A povesti poezie este ceva nefiresc, ea trebuie citită şi înţeleasă”, mai spunea dr. Băciuţ. La rândul său, prof. Şandru, care a scris şi prefaţa volumului „Aripi de albastru”, spunea că „Tatiana s-a născut purtând poezia în suflet de la început. Poezia sa este plină de feminitate, cu o muzică interioară născută din sonoritatea cuvintelor şi din armonia ritmică a versurilor”. În final, poeta, aflată pentru prima dată la Topliţa, a adresat câteva cuvinte audienţei şi a recitat câteva versuri din cel mai recent volum „Aripi de albastru”, printre care şi poemul „Imnul Centenarului”.

Manifestarea culturală continuă până în data de 20 iulie cu slujba de pomenire la bustul Patriarhului, lansări de carte, sesiunea de comunicări ştiinţifice cu cele trei secţiuni şi vernisarea expoziţiilor. La organizarea evenimentului Zilele „Miron Cristea” au contribuit, ca de obicei, Centrul Cultural Topliţa, Fundaţia Culturală „Miron Cristea”, Biblioteca Municipală „George Sbârcea”, cu sprijin financiar venit din partea Guvernului României, prin Secretariatul General al Guvernului, a Primăriei şi Consiliului local Topliţa.

Text şi foto: Cosmina Marcela OLTEAN

Personalităţi covăsnene şi harghitene ale Marii Uniri

n Expoziţie foto-documentară

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) vă invită să vizitaţi expoziţia foto-documentară „Personalităţi covăsnene şi harghitene ale Marii Uniri”, deschisă, în colaborare cu Primăria Topliţa şi Centrul Cultural Topliţa, la  Casa de Cultură a municipiului Topliţa, în cadrul celei de-a XXII-a ediţii a Zilelor „Miron Cristea”.

Proiectul expoziţional, realizat de MNCR, în cadrul Programului Naţional Centenarul Marii Uniri, în colaborare cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Mănăstirea „Sf. Prooroc Ilie” din Topliţa şi Muzeul Bisericii „Sf. Nicolae” – „Prima Şcoala Românească” din Braşov, conţine documente şi fotografii, precum şi componente informaţionale privind contribuţia la pregătirea, înfăptuirea şi consolidarea Marii Uniri, a unor intelectuali români originari din zona Covasna-Harghita, care au ocupat înalte demnităţi ecleziastice sau laice şi care prin faptele lor se înscriu în galeria elitelor generaţiei care a realizat întregirea României, şi anume: patriarhul Miron Cristea, mitropoliţii Nicolae Colan şi Alexandru Nicolescu, episcopii Justinian Teculescu, Emilian Antal şi Veniamin Nistor, protopopul Aurel Nistor, omul politic şi scriitorul Octavian Codru Tăslăuanu, scriitorul Romulus Cioflec, medicul Pompiliu Nistor, publicistul şi omul politic Ghiţă Popp.

Expoziţia poate fi vizitată până în luna septembrie.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.