Zilele „Miron Cristea” – ediţia a XVII-a | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 17 noiembrie 2019
Home » Cultură » Zilele „Miron Cristea” – ediţia a XVII-a
Zilele „Miron Cristea” – ediţia a XVII-a

Zilele „Miron Cristea” – ediţia a XVII-a

„Iacătă, ne întâlnim cu toţii, aici, în localitatea în care s-a născut primul patriarh al României, a cărui memorie o cinstim în fiecare an şi întotdeauna, pentru că avem datoria cetăţenească şi creştinească de a nu uita acest lucru şi de a-i perpetua memoria pentru generaţiile de acum şi pentru cele următoare!”, spunea Ilie Şandru, „clopotarul” Topliţei, cum avea să-l numească ÎPS Ioan Selejan, gazda Zilelor „Miron Cristea”.

Cea de-a XVII-a ediţie a celei mai importante manifestări cultural-ştiinţifice din judeţul Harghita, Zilele „Miron Cristea”, a început, vineri dimineaţă, în parcul central din municipiul Topliţa, cu parastasul la bustul patriarhului Miron Cristea. Slujba a fost oficializată de un sobor de preoţi de la parohiile din împrejurimi, în frunte cu ÎPS Ioan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei.

După acest moment memorativ participanţii la eveniment s-au deplasat în sala Casei de Cultură, unde a avut deschiderea oficială a Zilelor „Miron Cristea”.

 „Acest eveniment cultural-ştiinţific se desfăşoară, la Topliţa, în nişte vremuri care aproape duc spre absurd”

Primarul municipiului Topliţa, Stelu Platon, în discursul său din cadrul deschiderii evenimentului cultural-ştiinţific, făcea o comparaţie între ceea ce se întâmplă în oraşul de pe Mureşul Superior şi evenimentele din ultima perioadă din cadrul Ministerului Culturii.

„Acest eveniment cultural-ştiinţific se desfăşoară, aici, la noi, la Topliţa, în nişte vremuri care aproape duc spre absurd, în zilele în care vicepremierul României, Kelemen Hunor, se judecă la Tribunalul de la Luxemburg cu Guvernul României şi cu Comisia Europeană. Acolo, s-a dedublat d-l Kelemen Hunor: este unul dintre cei 7 cetăţeni iredentişti ai Uniunii Europene, dar este şi ministrul Culturii. Ceea ce este şi mai grav este că d-l Kelemen a negociat deja cu puterea executivă a României; la un moment dat, ministrul de Externe se deghizase în salvatorul integrităţii ţării noastre, numai că pe d-l Kelemen l-a luat gura pe dinainte şi a spus, la televizor, că s-a înţeles cu premierul şi nu se vor mai prezenta la procesul de la Luxemburg. Mai mult decât atât, aţi aflat că noul ministru al Culturii este o extraordinar de titrată doamnă de la Oradea care confundă bipezii”, spunea Stelu Platon cu ocazia deschiderii Zilelor „Miron Cristea”.

Tot primarul municipiului care găzduieşte în fiecare an acest eveniment spunea că importanţa Zilelor „Miron Cristea” este cu atât mai mare cu cât „încercăm, alături de dvs., să ne aducem aminte că în România au existat, întotdeauna, oameni care au ştiut să aprecieze ce au făcut înaintaşii noştri”.

 „Clopotarul” Topliţei, Ilie Şandru, a tras atât de bine clopotele încât s-au adunat aici oameni de cultură din întreaga ţară

ÎPS Ioan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, l-a comparat pe Ilie Şandru – cel căruia i se datorează organizarea în fiecare an a evenimentului prin care întreaga suflare românească din zonă îşi aduce aminte de părintele românilor, Miron Cristea – cu un clopotar, care reuşeşte să adune, la Topliţa, oameni de cultură din întreaga ţară.

„Mulţumim domnului profesor Şandru pentru că dânsul, de 17 ani, este clopotarul Topliţei. Iertaţi-mă că de la distinsa dânsului profesie de profesor de română, i-am mai atribuit încă una, aceea de clopotar al Topliţei. Se pare că a tras clopotele bine şi tare – s-au auzit până spre Botoşani, în părţile Moldovei, şi nu numai, până spre Bucureşti.

Când veţi auzi, pe unde treceţi dvs., clopotele trăgând, să vă aduceţi aminte de Dumnezeu, dar şi de profesorul Şandru, care a tras mult clopotul limbii române în această parte de ţară”, spunea ÎPS Ioan.

Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei i-a mulţumit şi primarului municipiului care, „prin Consiliul (local) şi prin ce poate dânsul, sprijină această acţiune culturală, astăzi, când, cum spunea foarte direct dânsul, se pare că locul culturii române ar fi într-un coş de gunoi, nu pe fruntea României. Pe fruntea României ar trebui să scrie credinţă în Dumnezeu şi cultură şi iată vânturile cum bat pe la noi dinspre Pustă, încercând a arunca cultura română la gunoi”.

În final, ÎPS Ioan reitera ideea, pe care o aşternuse în Pastorala de Paşti, că în România, în ciuda faptului că se scrie mult, se citeşte din ce în ce mai puţin, pentru că nu se mai scrie cu sânge şi cu culoare. Din acest motiv, completa Arhiepiscopul, „mă bucur că nu sunteţi doar nişte publicişti care astăzi trec şi mâine nu mai sunt; m-am uitat şi aici, la lansările de carte, ce substanţă istorică şi spirituală au multe din cărţile care vor fi lansate aici”.

 Lansări şi prezentări de cărţi, vernisaje de expoziţii, sesiuni de comunicări

Cea de-a XVII-a ediţie a Zilelor „Miron Cristea” a reunit la Topliţa profesori universitari, doctori şi oameni ai culturii româneşti din întreaga ţară, în cadrul unui eveniment cultural-ştiinţific care cuprinde, pe lângă sesiuni de comunicare, şi lansări ori prezentări de cărţi, dar şi alte momente culturale.

La Zilele „Miron Cristea” au fost prezentate 17 publicaţii, majoritatea apărute în acest an. Fie că vorbim despre reviste (revista „Familia Română” – o publicaţie pentru solidaritatea românilor de pretutindeni, Teodor Ardelean), de scrieri omagiale (Volumul omagial Lazăr Lădariu la 75 de ani), de lucrări ştiinţifice (Defileul Mureşului – studiu de Geografie Umană, George-Bogdan Tofan), de publicaţii ce cuprind biografii ori istorii ale unor zone (Dascăli mureşeni. 200 de biografii, Dorin Borda, Ilarie-Gh. Opriş, Simion Bui; Gălăuţaşul şi gălăuţenii de altădată, Ioan Dobreanu; Infinitul de Cobalt interviuri cu Aurelian Antal, Elena Condrei) ori de poezii (Poeme verzi pe pereţi, Nicolae Băciuţ), toate şi-au găsit un loc aparte la Topliţa. S-a lansat şi al VIII-lea volum al publicaţiei Sangidava, care include în paginile sale cele 45 de lucrări prezentate în cadrul sesiunii internaţionale de comunicări ştiinţifice.

În acest an, sesiunea de comunicări a avut trei secţiuni: Miron Cristea – Patriarhul reîntregirii neamului (13 lucrări); Istorie bisericească (15 lucrări); Istorie. Cultură. Civilizaţie (18 lucrări).

Pe lângă sesiunea de comunicări, Zilele „Miron Cristea” a găzduit şi vernisajul a două expoziţii: Impresii canadiene, o expoziţie de pictură aparţinând lui Teodor Donciu, un topliţean care în urmă cu 7 ani s-a mutat în Canada. Acesta redă în lucrările sale peisaje din Canada, în ele regăsindu-se predilect tematica muntelui şi a oceanului; Maria şi Aurelian Antal au reuşit să creeze un Avatar – o compoziţie din ceramică care îl duce pe privitor de la începutul creaţiei (simbolizată prin atom), printr-un război atomic, până la „pumnul speranţei”, care face trecerea spre un nou început (reprezentat de celulă).

 Excursie tematică

În a doua zi a evenimentului, sâmbătă, cei peste 50 de invitaţi au participat la o excursie tematică şi documentară, „Din Valea Mureşului în Valea Bistricioarei”. S-a vizitat Monumentul-mausoleu de la Gura Secului, Topliţa; staţiunea Borsec (cu fabrica de îmbuteliere a apelor minerale Borsec şi biserica ortodoxă care a fost ridicată pe locul în care se afla biserica Miron Cristea, 1936, şi care a fost dărâmată de unguri în 1941); Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial şi biserica (în care se află catapeteasma bisericii lui Miron Cristea din Borsec) de la Capu Corbului; biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril (1828), Capela de lemn Sf. Apostoli Petru şi Pavel (1922) şi Cimitirul Eroilor, toate de la Tulgheş.

XXX

În ziarul de mâine vom reveni cu alte texte despre eveniment şi cu impresii ale participanţilor la ediţia din acest an a Zilelor „Miron Cristea”.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.