Zilele „Miron Cristea”: comunicări şi impresii | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 15 septembrie 2019
Home » Cultură » Zilele „Miron Cristea”: comunicări şi impresii
Zilele „Miron Cristea”: comunicări şi impresii

Zilele „Miron Cristea”: comunicări şi impresii

Aşa cum era firesc, prima temă prezentată la Zilele „Miron Cristea” a fost una referitoare la patriarhul Miron Cristea, cel care a lăsat o puternică amprentă asupra Topliţei.

Maria Cobianu Băcanu a realizat o Sinteză a educaţiei, culturii şi spiritului naţional ale patriarhului Miron Cristea. Studiul se bazează pe analiza şi exegeza asupra lucrării „Patriarhul Miron Cristea” al lui Ilie Şandru, publicată în 2008 la Editura „Grai Românesc” a Episcopiei Covasnei şi Harghitei. În studiul ei, Maria Cobianu Băcanu a scos în evidenţă trei piloni pe care s-a construit personalitatea lui Miron Cristea: educaţia, cultura şi spiritul românesc.

În ceea ce priveşte educaţia, un loc primordial l-a avut tatăl lui Miron Cristea – George Cristea – care, încă din primii ani din viaţă, l-a îndrumat, cu o tenacitate de oţel, spre şcolile cele mai cunoscute din acea vreme, pentru a-i asigura reuşita într-o societate dominată de stăpânirea ungară în administraţie, şcoală, cultură şi în întreaga viaţă de zi cu zi. Aceste şcoli au fost: Şcoala Română din Topliţa; Liceul Săsesc din Bistriţa; Liceul Românesc din Năsăud; Seminarul Teologic Mitropolitan din Sibiu; Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii Regale din Budapesta (unde a mers cu o bursă de stat).

Momentul crucial al perfecţionării intelectuale, ştiinţifice şi culturale îl constituie teza de doctorat în filologia modernă, cu titlul „Eminescu, viaţa şi opera – studiu asupra unor creaţii mai noi din literatura română”, teză de doctorat scrisă şi susţinută în limba maghiară.

În acelaşi timp, Miron Cristea a sprijinit învăţământul în limba română din Transilvania, fiind convins că în şcolile laice, confesionale şi teologice, învăţământul românesc este unica modalitate de supravieţuire a neamului românesc în condiţiile introducerii legilor lui Apponyi. A protestat împotriva închiderii şcolilor româneşti, refuzând discuţiile cu autorităţile maghiare, cât şi invitaţia la Budapesta pentru a da explicaţii, motivând că problemele învăţământului confesional ţin de Sinodul Arhidiecezan şi de Congresul Naţional Bisericesc, singurele îndreptăţite a lua măsuri în acest domeniu.

A doua trăsătură fundamentală care aduce strălucire personalităţii lui Miron Cristea este cultura. S-a implicat în viaţa spirituală, socială şi economică a societăţii în care s-a născut şi faţă de care a rămas mereu aproape. A militat pentru buna creştere a fetelor române, să fie conştiente de importanţa misiunii lor în familie şi societate. A format, prin prelegeri şi conferinţe, interesul oamenilor pentru cunoaştere. A întemeiat biblioteci populare şi le-a donat cărţi. A înălţat catedrale şi biserici pentru ca mirenii să-şi exprime adeziunea şi admiraţia pentru Dumnezeu. A inaugurat şi s-a ocupat de organizarea Muzeului ASTRA din Sibiu.

Spiritul românesc era o altă dimensiune a personalităţii lui Miron Cristea, pe care a manifestat-o încă de când era elev şi student. Pentru el, spirit românesc însemna: dragoste de neam şi ţară; respectul pentru însemnele naţionale specifice; bucuria sufletească pentru Şcoala de la Năsăud.

„În concluzie – spunea Maria Cobianu Băcanu – Miron Cristea rămâne o figură luminoasă în lupta pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor românilor, a identităţii şi mândriei lor naţionale, a culturii naţionale. A militat, cu consecvenţă, pentru dezvoltarea învăţământului românesc, a patrimoniului cultural şi bisericesc. S-a străduit din toate fibrele sufletului său înnobilat cu o aleasă educaţie şi cultură să contribuie la împlinirea înaltului  şi sfântului vis de unire a tuturor românilor în România Mare”.

 

 Alte comunicări

Deoarece suntem în Anul Brâncovenilor – se împlinesc 300 de ani de la săvârşirea martirajului, pr. prof. dr. Florin Bengean a vorbit despre Sfinţii martiri Brâncoveni: Constantin voievod şi cei patru fii ai săi – Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache. Tot despre voievodul care s-a jertfit în schimbul păstrării credinţei în Dumnezeu a vorbit şi pr. Ioan Morar în cadrul prelegerii Constantin Brâncoveanu, model de dăruire.

Drd. Nicolae Băciuţ şi prof. Petru Curticăpean l-au adus pe Eminescu în Topliţa, cu ocazia prelegerilor Resuscitarea unui fals: Casa Memorială „Mihai Eminescu” la Deda, respectiv Mihai Eminescu pelerin moldovean prin Transilvania.

Ing. Adrian Moisoiu a prezentat o istorie a Topliţei Române. Dr. Dorel Marc a adus în cadrul Zilelor „Miron Cristea” Gălăuţaşul, în cadrul temei Satul în imaginarul colectiv, individual şi literar. Un studiu de caz: Gălăuţaş (Harghita), iar prof. Zorel Suciu a vorbit despre Sisteme defensive ale satelor de culme din zona Topliţei.

În cadrul secţiunii Istorie bisericească, conf. univ. dr. Ştefan Vodăa prezentat Contribuţia împăratului Constantin cel Mare la dezvoltarea vieţii materiale şi spirituale în spaţiul danubiano-pontic, iar arh. Ioan-Eugen Man a adus Noi date privitoare la viaţa protopopului Ştefan Rusu, ctitorul Catedralei din Târgu-Mureş.

În cadrul secţiunii Miron Cristea – Patriarhul reîntregirii neamului, o prezentare care a stârnit interes a fost cea a dr. Alin Spânu – Casa natală a Patriarhului Miron Cristea între familie şi autorităţi. Documente inedite (1957-1958). În câteva cuvinte, Ioan Lăcătuşu a reamintit ce a spus Nicolae Iorga despre Miron Cristea, iar dr. Lucia Cireş a arătat Contribuţia lui Elie Miron Cristea la cunoaşterea culturii populare din Topliţa.

 

 Impresii de la Zilele „Miron Cristea”

Prof. univ. dr. Ion Giurcă: „Impresia nu poate să fie decât una favorabilă, fiindcă sunt la a 7-a participare. Este una dintre activităţile cele mai interesante care se desfăşoară pe plan local, raportat la dimensiunea oraşului, la posibilităţile economice ale organizatorilor.

Este un efort deosebit de a aduce oameni de pe întreg teritoriul ţării, de a aborda o problematică deosebit de complexă şi de interesantă. Din acest punct de vedere, organizatorii şi cei care sprijină această activitate nu pot fi decât lăudaţi, admiraţi şi poate chiar invidiaţi de către unii care sunt în oraşe mai mari, cu posibilităţi materiale mai mari şi care nu reuşesc să desfăşoare activităţi de o asemenea manieră.

Evident că există un suflet al acestei manifestări, care este d-l prof. Ilie Şandru. Este şi primarul, care sprijină toată această activitate. Şi să nu-l uităm pe ÎPS Ioan Selejan, care este sprijinitorul moral şi un îndrumător spiritual cu totul deosebit.

Vin de câţiva ani la Topliţa cu mare plăcere şi, atât timp cât va mai rezista acest eveniment şi voi putea, voi veni cu mare plăcere, fiindcă lucrurile care se ridică aici sunt deosebit de interesante, iar fondul documentar este deosebit de amplu”.

 

Prof. Pamfil Bilţiu: „Am venit cu mare drag de vreo 15 ani. Totdeauna mi s-a părut că este bine organizat.

Simpozionul nu numai că ne valorifică şi pe noi şi comunicările noastre, dar aduce contribuţie la viaţa şi activitatea acestei mari personalităţi care a fost Miron Cristea.

Anul acesta, pentru că s-au împlinit 75 de ani (n.a. – de la moartea lui Miron Cristea) au fost mai mult lucrări legate de personalitatea lui. Dar înainte erau teme generale: de exemplu, Cultură şi Civilizaţie, unde puteai să expui orice temă.

Faptul că venim la aceste simpozioane, creăm nişte punţi pe care le aruncăm între noi. Aici lansăm cărţi, aici am făcut schimburi de idei, de cărţi, aici am început să colaborăm între noi, iar aceste lucruri sunt foarte importante.

Oamenii sunt extraordinari. Mai ales Ilie (Şandru), cu care suntem vechi prieteni; ceilalţi colaboratori ai dânsului, de la Centru, cu care colaborez şi la Festivalul Mioriţa. Faptul că ne întâlnim şi sunt tot mai puţine simpozioane în ţară, iar aici încă se mai ţine aprinsă făclia, este un lucru foarte bun”.

 

Dr. Alin Spânu, Bucureşti:Zilele Miron Cristea este un eveniment cu tradiţie în spaţiul ştiinţific şi cultural românesc. El se manifestă de ani de zile prin atragerea unor oameni din toate colţurile ţării şi din afara ei. Pune în evidenţă, în principal, personalitatea Patriarhului Miron Cristea – una dintre personalităţile de seamă, un luptător pentru emanciparea românilor până în 1918, un om implicat în viaţa politică (cu sau fără voia lui), regent, apoi prim-ministru şi care a lăsat în urma lui o foarte bogată activitate publicistică pe care noi, astăzi, încercăm să o analizăm, să o aducem la iveală”.

 

Vilică Muntean, director Arhivele Naţionale din Bacău: „Un eveniment ajuns la ediţia a XVII-a, care, de la an la an, a fost în creştere. Ce remarcăm anul acesta – într-un fel, ca şi anul trecut – volumele de comunicări pe masă, la deschiderea sesiunii, ceea ce a permis participanţilor la sesiune să facă doar prezentările comunicărilor, nu citirea lor, rămânând, astfel, mai mult timp pentru comentarii. Aş dori să remarc valoarea acestor comunicări, respectiv studii, articole publicate în revistă.

Este o manifestare de suflet, pentru că suntem în Topliţa, un fel de capitală a spiritualităţii româneşti, locul de unde a plecat primul patriarh şi una din marile personalităţi ale românilor. Loc în care spiritualitatea românească s-a manifestat – nu întâmplător i se spunea Topliţa Română.

Remarcăm foarte buna desfăşurare a sesiunii, implicarea organelor locale –participarea personală a primarului municipiului la bună parte din lucrările sesiunii – ceea ce înseamnă că administratorii, edilii oraşului sunt alături de cultura românească, alături de cultura harghiteană”.

 

Prof. Ştefan Vodă: „Fără nici o exagerare, se poate afirma că această manifestare, în primul rând, este de înalt nivel ştiinţific, având în vedere calitatea participanţilor – cercetători, profesori, slujitori ai bisericii – oameni care sunt pasionaţi de munca de cercetare, care fac eforturi serioase ca să aducă în faţă lucrări de o înaltă valoare ştiinţifică.

Anul trecut, cineva dintre participanţi spunea că, având în vedere calitatea lucrărilor, valoarea documentară, tematica bogată şi toate celelalte, am putea numi această manifestare nu o simplă sesiune, ci – poate puţin exagerat – o manifestare aproape de tip academic.

Eu sunt topliţean, dar trăiesc în Constanţa de aproape 50 de ani. Participând o dată ca asistent, m-am convins că este un loc unde mă voi simţi bine, unde am prilejul să aflu foarte multe lucruri, fie din domeniul istoric sau din domeniul culturii, civilizaţiei, a vieţii bisericeşti.

De la an la an această manifestare câştigă ceva în valoarea ei. Iniţiativa bună e că aceste lucrări se publică şi există posibilitatea ca această tematică să fie cunoscută şi de alţii, de către cei care au posibilitatea să citească volumul Sangidava”.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.