Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Au ieşit în stradă să ceară respectarea Legii salarizării personalului din sănătate şi asistenţă socială, dar şi pentru alocarea sporurilor promise şi neacordate
În timp ce protestatarii dădeau glas nemulţumirilor şi sunau insistent din vuvuzele în faţa Prefecturii, liderii SANITAS şi CNSLR – Frăţia îi puneau la curent pe membrii Comisiei de Dialog Social, condusă de prefectul Ion Proca, cu adevărata dimensiune a gravităţii situaţiei angajaţilor din sănătate şi asistenţă socială.
Potrivit acestora, respectarea legii ar fi însemnat acordarea procentului de 25% anul acesta infirmierilor, brancardierilor, registratorilor, femeilor de serviciu, personalului TESA, categorii care nu au fost incluse în creşterile salariale din 2018.
Fosta guvernare a fost de acord şi cu stabilirea sporului de condiţii, prin raportarea acestuia la salariul de bază în plată, dar nu s-a mai ajuns şi la punerea în practică a acestei prevederi. Şi nemulţumirile angajaţilor nu se opresc aici.
„Anul acesta fosta guvernare le-a promis mai multe stimulente celor din sănătate; nici unul nu a ajuns la ei. Unul a fost cel de 1.150 de lei aprobat de Guvern, dar respins de Parlament. Se discută încă despre stimulentul de 2.500 de lei din fonduri europene, dar nu există sursa de finanţare pentru onorarea lui. De anul trecut, guvernanţii ne-au mai rămas datori cu încă o lege, Legea meritului profesional, pe care preşedintele Iohannis a semnat-o, legea a apărut şi în Monitorul Oficial, dar nimeni nu a văzut nici un leu. Repet ceea ce spun de 11 ani: întreg personalul din sănătate şi asistenţă socială ţine piept tuturor provocărilor în domeniu, inclusiv epidemiei COVID-19, ei au stat şi stau în prima linie, dar s-au ales cu promisiuni deşarte. În plus, a venit şi Ordonanţa 226, emisă în 31 decembrie, la ora 22:30, un cadou amar pe care l-am primit de Anul Nou din partea guvernanţilor. Nemulţumirea este mare în rândul personalului din sănătate şi din sistemul de asistenţă socială. Este în acelaşi timp şi o stare de confuzie, pentru că ne-au ridicat în slăvi ori de câte ori au avut ocazia, iar acum ne-au trimis în Iad”, a explicat Nyulas Emma, liderul Sindicatului SANITAS Harghita.
Speranţa protestatarilor se leagă de abrogarea Ordonanţei 226/2020 înainte de aprobarea bugetului pe anul în curs, programată la începutul lunii februarie.
„Vrem să fim egali, dacă celorlalţi li s-au mărit salariile, atunci să ni se mărească şi nouă, să ni se dea ce ni se cuvine şi ce ni s-a promis. Şi noi, la fel ca doctorii şi asistenţii, suntem oameni şi lucrăm în aceleaşi condiţii”, ne spune Fodor Anna-Mária, infirmieră din satul Gârciu, comuna Racu.
„Legea trebuie să se aplice şi în cazul infirmierilor şi brancardierilor, şi lor trebuiau să li se fi mărit salariile cu 25%, nu să decidă îngheţarea lor, lăsându-i fără drepturile pe care ceilalţi le-au primit. Au acceptat eşalonarea creşterii salariilor în sănătate şi acum nu este corect faţă de ei, fiindcă ei duc greul luptei împotriva COVID. Această categorie este de două ori discriminată: odată în privinţa măririi salariului şi în al doilea rând din cauză că sporurile care li se acordă au rămas la nivelul salariului din 2017. Eu sunt asistent, dar sunt alături de ei la protest, fiindcă nu mi se pare normal ce se întâmplă”, a declarat Ambrus István, asistent medical la Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc.
Liderii sindicali au dat asigurări că protestele angajaţilor din sistemele de sănătate şi asistenţă socială nu vor afecta în nici un fel pacienţii şi rezidenţii din centrele de îngrijire destinate copiilor şi vârstnicilor. Nimeni nu se gândeşte la grevă în această perioadă, fiecare dintre ei conştientizează că o astfel de formă de protest nu reprezintă o soluţie în pandemie. Dar, cumva, nemulţumirile lor trebuie să ajungă la urechile decidenţilor.
În România, bugetul sănătăţii reprezintă 5,6% din Produsul Intern Brut (PIB), cu o alocare de 580 de euro/locuitor, în vreme ce în Uniunea Europeană (UE) media bugetului alocat acestui domeniu este de 9% din PIB, însemnând 2.982 de euro/locuitor. Avem cel mai mic buget pentru sănătate din UE.
De la începutul pandemiei, în toate ţările europene, fie că este vorba despre Germania, Franţa, de cele din jurul României, chiar şi în Anglia, guvernele alocă fonduri suplimentare pentru salarizarea personalului din cele două domenii vitale: sănătate şi asistenţă socială.
„La noi şi ce s-a hotărât se blochează. Nu înţeleg de ce; în jur de 24 de milioane de lei ar însemna creşterea salarială în sănătate în conformitate cu Legea 153, pe când actualul prim-ministru are nevoie de 17 miliarde pentru echilibrare. Asta nu trebuie să se facă pe spinarea oamenilor şi pe salariile lor, indiferent că vorbim despre angajaţii din sănătate, Poliţie, Jandarmerie, Penitenciare şi toate celelalte unităţi bugetare”, a conchis Nyulas Emma, liderul Sindicatului SANITAS Harghita.
DANIELA MEZEY
