Vreme ideală pentru culturile de cartofi, dar şi pentru dezvoltarea manei şi dăunătorilor | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 18 septembrie 2020
Home » Agricultură/Ecologie » Vreme ideală pentru culturile de cartofi, dar şi pentru dezvoltarea manei şi dăunătorilor
Vreme ideală pentru culturile de cartofi, dar şi pentru dezvoltarea manei şi dăunătorilor

Vreme ideală pentru culturile de cartofi, dar şi pentru dezvoltarea manei şi dăunătorilor

Ing. Török Jenő: „De cinci-şase zile sunt condiţii absolut favorabile şi pentru cartofi, dar şi pentru mană, (…) poate să apară în orice moment. (…) Ploile şi umezeala au favorizat şi un puternic atac al insectelor şi afidelor”

Anotimpurile par să se fi întrepătruns, unele caracteristici ale acestora ieşind din tipare, deşi continuă să existe şi să se manifeste după alte coordonate. Ne-o demonstrează din plin iarna cea mai caldă şi secetoasă vreodată, înregistrată pe continent şi primăvara marcată de ninsori, temperaturi negative, grindină de 20 de centimetri grosime căzută în 15 minute şi vijelii.

De la începutul lunii iunie s-au dezlegat baierele cerului, zilnic avem parte de întreaga paletă coloristică a codurilor meteorologice, care anunţă, din două în două ore, „instabilitate atmosferică accentuată, ploi torenţiale, torente pe versanţi, depăşiri ale cotelor râurilor şi afluenţilor”. Ploile cad neuniform, constatându-se oscilaţii mari ale cantităţilor de precipitaţii căzute de la o zonă la alta, între localităţi apropiate şi chiar pe teritoriul aceleiaşi localităţi. De pildă, la sfârşitul săptămânii, Staţia Meteorologică din municipiului Odorheiu Secuiesc a înregistrat 19,4 litri/metrul pătrat (l/mp) de precipitaţii, în vreme ce pluviometrele firmelor de pesticide şi ale agricultorilor situate în altă zonă a oraşului au consemnat 50 de l/mp în acelaşi interval. În prezent, în aşteptarea unei veri mai liniştite, comisia de evaluare centralizează, pe teren, pagubele provocate de inundaţii.

„Din ultimele 15 zile, 8 au fost cu ploaie. Am avut cazuri când la Căpâlniţa a plouat 82 de l/mp într-o oră şi jumătate şi 90 de l/mp în 24 de ore. Noi urmărim permanent cele trei staţii meteorologice oficiale de la Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc şi Joseni; potrivit acestora, de la începutul lunii iunie şi până ieri, la Miercurea Ciuc au căzut în medie 45 de l/mp, încadrându-se în media multianuală de precipitaţii a lunii iunie, de 95 de l/mp. La Odorheiu Secuiesc, oficial s-au înregistrat 70,3 l/mp, iar la Joseni 72 de l/mp până la jumătatea lunii în curs”, a detaliat directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita, ing. Török Jenő.

Culturile semănate în toamnă şi-au revenit în urma precipitaţiilor, arată şeful agricultorilor din judeţ, cele de orz şi secară sunt complet înspicate, grâul a început să înfrăţească, dar talia paiului va fi mai scundă, specialistul apreciind o producţie „mijlocie, acceptabilă” în acest an. Sfecla de zahăr încă suferă de pe urma temperaturilor scăzute de la sfârşitul lunii mai, e mai mică decât în alţi ani, iar porumbul şi porumbul siloz sunt rămase în urmă din acelaşi motiv. Din cauza ploilor, sunt dificultăţi şi la recoltarea şi conservarea fânului de la prima coasă, în tot judeţul. „Oamenii fac semifân, îl balotează, încearcă toate posibilităţile, să nu aibă pierderi substanţiale”, a punctat directorul Direcţiei Agricole Harghita.

În schimb, culturile de cartofi, udate din belşug de ploi, sunt mai frumoase ca niciodată. Însă vremea dă cu o mână şi ia cu alta, sporind îngrijorările agricultorilor, fiindcă ploile, ideale pentru culturile de cartofi, favorizează dezvoltarea manei şi dăunătorilor. Aşadar, în data de 4 iunie a fost emisă o avertizare pentru mana cartofului şi gândacul de Colorado, iar condiţiile climatice din ultimele zile au favorizat apariţia unui puternic atac de afide şi insecte, care pot cauza pagube importante. „Numărul dăunătorilor pe plante este mai mare decât în alţi ani, deci trebuie acordată o atenţie deosebită insectelor şi afidelor. La cartof, tratamentul pentru gândacul de Colorado combate şi afidele; la fel şi în pomicultură, când se fac stropirile pentru viermi şi boli foliare, se stârpesc şi afidele. Producătorii de cartofi au început să facă tratamentele pentru combaterea manei. În zona Ciucului au finalizat primul tratament săptămâna trecută şi la unele soiuri, mai sensibile, sunt pregătiţi să intre pentru cel de-al doilea. Dacă apare mana, este deja prea târziu. De cinci-şase zile sunt condiţii absolut favorabile şi pentru cartofi, dar şi pentru mană, cu precipitaţii, umezeală, temperaturi destul de ridicate, aşa încât mana poate să apară în orice moment”, atenţionează ing. Török Jenő.

Keresztes Vencel, un binecunoscut producător din Sânmartin, a cultivat anul acesta, la fel ca în cei precedenţi, 110 hectare cu cartofi, 170 de hectare cu grâu şi 45 de hectare cu sfeclă. Pe parcelele sale, cartoful a legat frumos, a ajuns în faza a doua şi a treia de dezvoltare, rândurile nu sunt încheiate peste tot, la unele în proporţie de 50-60%, în funcţie de soi, dar producţia este în formare, iar tuberculi deja se pot număra. „Totul a mers bine până acum, dar ar fi bine să se mai potolească puţin ploile. Şi la cartof, şi la grâu, şi la sfeclă facem tehnologie completă, nu mai facem un singur tratament, ci două şi pentru dăunători. Şi în legumicultură, şi în pomicultură, peste tot, dacă nu faci tratamentele minimale, se diminuează producţia şi nu merită să mai cultivi pământul. Asta e singura problemă, pentru că nu-ţi aduce înapoi banii. Pentru cultivarea unui hectar cu cartofi se cheltuie în jur de 20.000 de lei, din care 25% sunt alocaţi pesticidelor necesare, iar alte 25 de procente îngrăşămintelor. În zona noastră, pierderile cauzate de mana cartofului sunt mari, iar la grâu, ploile pot spăla glutenul, diminuându-l şi calitativ, şi cantitativ la hectar”, a explicat producătorul din Sânmartin.

De zeci de ani face agricultură, a experimentat viziunea comunistă asupra acestei ramuri a producţiei materiale şi mai apoi alinierea agriculturii româneşti la standardele occidentale. Experienţa îl face să afirme că „în ziua de azi, trebuie să ai bani, ca să poţi să faci agricultură”.

„Riscăm foarte mult, aici ar trebui să intervină statul într-un procent de 50% măcar, să asigure culturile, împreună cu societăţile de asigurare: o parte să despăgubească asigurătorul şi cealaltă parte statul român, care este statul nostru, nu? Nu e pentru altcineva. Asta ar trebui în cazul în care pierderile sunt aşa de mari, cum s-a întâmplat acum doi ani”, a concluzionat Keresztes Vencel.

Mai dependentă ca niciodată de condiţiile meteorologice şi climatice, agricultura a devenit o activitate riscantă şi costisitoare. Alinierea la standardele europene nu a condus la dorita retehnologizare a acesteia, ci mai degrabă la înlesnirea accesului produselor agricole din străinătate, subvenţionate de statele în care se produc, pe piaţa internă, la preţuri care ameninţă economia rurală românească. Iar în aceste condiţii, instituţiile statului se cuvine să asigure o plasă de siguranţă agricultorilor.

Daniela MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.