Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Vorbind despre sănătatea mintală, vorbim despre o cenuşăreasă a strategiilor de sănătate publică? | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 28 ianuarie 2022
Home » Sănătate » Vorbind despre sănătatea mintală, vorbim despre o cenuşăreasă a strategiilor de sănătate publică?
Vorbind despre sănătatea mintală, vorbim despre o cenuşăreasă a strategiilor de sănătate publică?

Vorbind despre sănătatea mintală, vorbim despre o cenuşăreasă a strategiilor de sănătate publică?

 Iată o întrebare al cărei răspuns îl pot formula doar autorităţile din domeniu, „cele care, indirect, asta vor să spună!”

Considerând că a sosit momentul ca psihiatrii să fie interesaţi, ca breaslă, de felul în care sunt priviţi de către populaţie prin ochii jurnaliştilor, organizatorii manifestărilor ştiinţifice medicale, găzduite de municipiul Miercurea-Ciuc, au hotărât să includă în program şi un workshop, ce avea ca temă relaţionarea mediei faţă de actele suicidale şi stigma psihiatrică.

Încă de la început, moderatorul dezbaterii, prof. univ. dr. Doina Cosman din Cluj-Napoca, preşedintele Asociaţiei Române de Prevenţie a Suicidului, a informat plenul că la un Simpozion care a avut loc în luna mai, la Budapesta, domnia sa a prezentat un studiu privind situaţia relaţiei Psihiatrie – mass-media în România, studiu pe care a considerat că este corect să îl prezinte cu această ocazie şi în ţară, mai exact aici la Miercurea-Ciuc.

Cele trei „feţe” ale Psihiatriei…

…vizibile pentru omul de rând, au trăsături distincte în funcţie de cei care le prezintă, afirma d-na dr. Cosman, pentru că una este când o fac specialiştii în domeniu şi alta când o fac autorităţile sau o anumită parte a reprezentanţilor media, preocupaţi de senzaţional.

Referindu-se la cei dintâi, d-na doctor a evocat personalitatea regretatului profesor Florin Tudose, care „a fost cu adevărat o voce. El a ajuns să comenteze chiar şi profilul de personalitate al actorilor politici”, acuzând, atunci când a fost cazul, inclusiv Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) pentru lipsa de reacţie privind adoptarea unor măsuri de protecţie a persoanelor mai vulnerabile, invitate la emisiuni.

O voce care s-a făcut auzită mai de curând a fost şi cea a doctorului Veress Albert, specialistul care a comunicat către mass-media un adevăr statistic, şi anume acela că „nu numărul depresiilor a crescut, ci numărul persoanelor care se adresează medicilor!”.

Tot dr. Veress, mai arăta moderatorul dezbaterii, a informat populaţia judeţului în legătură cu existenţa liniilor telefonice de criză şi, după prăbuşirea avionului în Alpii Francezi, când şi-au pierdut viaţa atâţia oameni, i-a adresat preşedintelui CNA o scrisoare deschisă solicitându-i să analizeze atent conţinutul unor emisiuni, spre a nu lăsa pe mai departe deschisă Cutia Pandorei. Din păcate, nici până în ziua de azi CNA, ai cărui membri sunt plătiţi din bani publici, nu a binevoit să răspundă în vreun fel specialistului nostru care aducea în susţinerea cererii sale suficiente argumente, inclusiv poziţia exprimată de societatea medicilor psihiatri germani, tradusă în limba română.

După un timp, undeva în Bucureşti, „o persoană clar psihotică pentru noi, psihiatrii, a stat 35 de ore înţepenită pe marginea unui acoperiş, privită fiind de întreaga ţară”, a mai venit d-na Cosman cu un exemplu, evidenţiind în context faptul că „mass-media a comentat evenimentul greşit, iar autorităţile au procedat şi mai greşit, trimiţând pe acoperiş negociatori care au negociat cu psihoza acestui individ”. Atunci, spunea doamna profesor, „am încercat să ne facem auzită vocea ca specialişti, dar, faţă de momentul emoţional şi faţă de opiniile altora, ea nu avea cum să mai conteze”.

În ceea ce mă priveşte, am înţeles că de la poliţie, jurişti sau jurnalişti şi până la autorităţi, toată lumea şi-a dat cu părerea, dar nimeni nu a rostit cuvântul psihoză. În ceea ce o priveşte pe dr. Cosman, dincolo de toate, domnia sa e convinsă că nu s-a intervenit în acea situaţie pentru că este absentă o lege care să facă legătura între legea sănătăţii mintale şi legea care guvernează activitatea poliţiştilor, motiv pentru care nimeni nu şi-a asumat nici o responsabilitate.

După ce a prezentat poziţia sa pe mai multe posturi de televiziune, respectabila doamnă a anunţat că Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului, al cărei preşedinte este, a hotărât să lanseze o strategie naţională de prevenţie.

Cum a reacţionat media la un fapt psihiatric

Prezentând la modul senzaţional această întâmplare, nu puţini jurnalişti au folosit cuvinte şi expresii dure, cu un impact puternic asupra unor persoane mai emoţionale şi efectul nu s-a lăsat aşteptat: doi adolescenţi din Oradea s-au urcat pe un bloc în construcţie, au făcut un concurs de alergare şi apoi s-au aruncat de la etajul zece.

Referitor la acest exemplu, s-a afirmat că autorităţile au fost extrem de ineficiente, dovadă că, după sinucidere, singurul lucru pe care l-a putut spune dr. Raed Arafat a sunat cam aşa: „Noi acum avem un comitet care evaluează situaţia!”.

Cu convingerea că relaţia cu mass-media trebuie întreţinută de ambele părţi, dr. Cosman a adus în atenţia participanţilor la workshop, specialişti în materie şi jurnalişti, o iniţiativă media pozitivă, care nu prea a fost popularizată la vremea ei, după care a scos în evidenţă câteva din punctele tari şi cele mai puţin tari ale relaţiei Psihiatrie – mass-media, ce aveau să stea puţin mai târziu la originea discuţiilor specifice unui asemenea cadru. Astfel au fost nominalizate, pe de o parte, necesitatea continuării unui dialog constructiv între mass-media şi psihiatri, comunicarea şi transmiterea corectă a unor mesaje clare cu conţinut ştiinţific etc., pe de altă parte, atracţia faţă de senzaţional, lipsa unor regulamente care să perfecteze punctual situaţii legate de sănătatea mintală, deficitul de specialişti psihiatri din România sau lipsa de iniţiativă a unor autorităţi, ca să mă rezum doar la atât.

Întrebându-se ce ar trebui să se întâmple pe relaţia cu mass-media, prof. dr. Doina Cosman, o voce cu largă recunoaştere în domeniu, apreciază că ar fi necesare nişte standarde mai bune de conversaţie şi o colaborare într-o direcţie care ţine de sănătatea mintală, în sensul că astfel pot fi transmise către populaţie o serie de învăţăminte privitoare la conştientizarea unor probleme, cum ar fi de exemplu cele legate de depresie.

Câte ceva din experienţa specialiştilor maghiari…

…cu presa din Ungaria, aveam să aflăm de la dr. Harmatta János, „un vechi prieten al psihiatrilor români”, care a afirmat că în ţara vecină există o relaţie între specialişti, media şi autorităţi. „Am făcut o campanie împotriva depresiei, colaborând cu două televiziuni şi am deschis o linie de apel gratuită. După ce am pornit campania, şeful de cabinet al ministrului Sănătăţii ne-a solicitat un raport detaliat, în care să explicăm exact ce am făcut şi aşa au fost demarate cinci tipuri de investigaţie. Eu am fost atacat de Colegiul Medicilor pe motivul că, fiind vorba despre o Asociaţie profesională, nu puteam să fac o astfel de campanie, dar Statutul nostru m-a apărat!”.

Învăţând din această experienţă, Asociaţia Maghiară a Psihiatrilor (AMP), al cărei secretar general este dr. Harmatta, a dezvoltat o relaţie cu media, pornind de la premisa că este „o oportunitate, dar şi o mare responsabilitate”.

Referitor la psihopatologia politicienilor, specialistul maghiar a afirmat că aceasta este o temă foarte delicată, motiv pentru care AMP consideră că, fără o analiză a cazului, nu este etic să exprimi o poziţie publică. Dar asta, mai sublinia distinsul domn Harmatta, diferă de la ţară la ţară şi, pentru a-şi susţine afirmaţia, cu mult umor, ne-a prezentat situaţia în care s-a aflat la un moment dat primul ministru al Slovaciei.

Comunicatul ARPP şi supărarea doctorului Veress

Invitat să dea citire documentului ce se doreşte a fi o reacţie calmă de răspuns la o serie de informaţii apărute în mass-media, care contribuie la „stigmatizarea profesiei de psihiatru, a persoanelor suferinde de tulburări psihice şi a relaţiei medic-pacient – din România”, dr. Veress Albert a ţinut să puncteze în prealabil câteva din experienţele sale în raport cu unele autorităţi. Şi iată în mare la ce şi la cine s-a referit: în urmă cu trei ani, domnia sa a încheiat un Protocol de colaborare, la nivel judeţean, cu SMURD, pe care i l-a înaintat doctorului Raed Arafat cu sugestia de a fi generalizat la nivel naţional. În răspunsul de curând primit se arată că în momentul de faţă e în pregătire un comitet care să analizeze propunerea avansată.

Fără a mai comenta viteza de reacţie a domnului secretar de stat, mai spun că a doua supărare a specialistului harghitean are la origine tăcerea istorică a CNA, în pofida tuturor insistenţelor făcute şi a tuturor argumentelor aduse în susţinerea solicitării adresate chiar preşedintelui acestui consiliu.

Cu precizarea că „lipsa de preocupare pentru problemele sănătăţii mintale se vede şi în alocarea bugetară”, aşa după cum s-a afirmat, mai reţin din studiul d-nei dr. Cosman că „în România există judeţe în care sunt mai puţin de cinci psihiatri: Sălaj, Tulcea, Covasna, Caraş-Severin şi Ialomiţa”.

Revenind la comunicatul Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie, menţionez că el are în vedere anchetele recente desfăşurate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la modul în care a fost efectuat un anumit număr de studii clinice în Psihiatrie, dar, se precizează în conţinutul lui, „prezentarea în mass-media a anchetei în curs nu oferă o imagine reală şi completă asupra problemelor…”.

Reţin, de asemenea, că „prin generalizarea unei situaţii particulare la nivelul întregului grup profesional, dar şi prin utilizarea unor termeni (…) se alimentează o falsă percepţie a psihiatrilor români”.

Cu sublinierea că ARPP „sprijină demersurile întreprinse de autorităţi şi este de acord cu sancţionarea conform legii a încălcării normelor (…)”, vă mai spun în final că Asociaţia „recunoaşte rolul deosebit al mass-media ca formator de opinie şi priveşte cu îngrijorare accentuarea fenomenului de stigmatizare faţă de domeniul sănătăţii mintale din România”.

Aşa stând lucrurile, mărturisesc, m-aş bucura să aflu şi părerile dumneavoastră, a celor care ştiu să aprecieze efortul depus de specialiştii unui segment deosebit de activitate medicală, pornind de la afirmaţia care încheie comunicatul…

ŞTEFANA DRĂGHICI

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.