Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Aflat într-o vizită în Valea Timocului, europarlamentarul PMP Eugen Tomac afirmă că Serbia nu respectă protocolul bilateral privind protecţia minorităţilor naţionale şi anunţă că va solicita efectuarea unei vizite în cel mai scurt timp a unei delegaţii a Parlamentului European.
Tomac aminteşte că România a condiţionat parcursul european al Serbiei de semnarea protocolului bilateral privind protecţia minorităţilor naţionale. „Deşi documentul a fost semnat, acesta nu este respectat”, spune europarlamentarul.
Tomac precizează că românii din Serbia au aceleaşi revendicări de ani de zile: educaţie în limba română, recunoaşterea cultului ortodox român şi, bineînţeles, sprijin pentru crearea de instituţii media în limba română.
„Am plecat din Serbia cu ferma convingere că este absolut necesar să readuc în atenţia oficialilor europeni, dar şi a decidenţilor statului român situaţia românilor din Serbia. Această problematică nu mai poate fi tratată doar ca o chestiune sensibilă. Pentru rezultate concrete, este nevoie de acţiune imediată şi hotărâtă”, afirmă Tomac.
„Am constatat cu satisfacţie că identitatea culturală autentică a românilor din această regiune este puternic legată de tradiţii; port, cântec şi dans popular, pe care le transmit din generaţie în generaţie cu foarte multă grijă. Această realitate poate fi descoperită la Festivalul Joc Românesc (foto), desfăşurat în comuna Jitcoviţa (Žitkovica), eveniment organizat în fiecare an, din 2007 până în prezent. (…) Deşi este cel mai mare eveniment cultural al românilor din această regiune, nici un oficial local, regional sau naţional nu a participat”, spune europarlamentarul român.
Participând de ani de zile la Universitatea de Vară a Românilor de Pretutindeni de la Izvoru Mureşului, redactorii Informaţiei Harghitei sunt la curent cu problematica românilor din Valea Timocului.
Dr. Predrag Balaşevici spunea, la ediţia din 2019 a Universităţii: „Comunitatea românească din Serbia este una destul de mare, ocupând 154 de localităţi pur româneşti şi 46 de localităţi mixte, cu o populaţie de aproximativ 300.000 de români, care niciodată în istorie nu au avut şansa de a învăţa limba română la şcoală, nu au mass-media în limba maternă, iar când vorbim de celebrarea cultului creştin, sunt foarte multe probleme cu construirea bisericilor ortodoxe pentru românii din Timoc”.
Dr. Predrag Balaşevici, preşedintele Partidului Neamului Românesc din Serbia, a declarat că statul român nu i-a sprijinit niciodată pe românii din Valea Timocului, iar diplomaţii români au făcut mult rău comunităţii româneşti din această ţară.
„Situaţia este destul de gravă, conştiinţa naţională a românilor din Timoc este undeva la pământ, din cauză că aşa ne-au tratat sârbii. Dar, pe de altă parte, ce a făcut România în toţi anii aceşti? A dormit? Nu a făcut nimic pentru noi. Este membru în Uniunea Europeană, este partener strategic cu SUA şi dacă România astăzi nu poate să ne ajute, că are un cuvânt greu de spus în Balcani, când o să ne ajute, când ne vom pierde identitatea? Atunci o să fie prea târziu. Orice zi, orice lună, orice an pe care le pierdem nu le putem întoarce”, a explicat dr. Predrag Balaşevici.
Preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor-Vlahilor „Ariadnae Filum” din Serbia, Zavişa Jurj, confirmă că românii din Valea Timocului sunt „în ultima etapă a asimilării, în lipsa unei strategii coerente, menite să reprezinte interesele românilor din Timoc. De 20 de ani, românii din Serbia cer înfiinţarea unui Centru Cultural la Bor, dar fără rezultat. Cel mai mare succes a fost construirea unui număr de zece biserici, cu sprijinul comunităţii, unde, după 200 de ani se slujeşte în grai românesc. Reprezentanţii românilor din Timoc au amintit că în zonă au existat 17 mănăstiri româneşti şi 82 de biserici, care au fost trecute în administrarea Bisericii Ortodoxe Sârbe sau au fost dărâmate după trecerea acestui teritoriu sub administrarea statului sârb şi că o episcopie este absolut necesară pentru păstrarea identităţii româneşti, ţinând cont de faptul că Biserica este singura instituţie românească din zonă”.
