Vizită de studiu prin Clujul istoric | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 17 august 2018
Home » Cultură » Vizită de studiu prin Clujul istoric
Vizită de studiu prin Clujul istoric

Vizită de studiu prin Clujul istoric

Partea a doua a programului de Teorii şi metode în cercetarea istoriei artei, destinat studenţilor din 3 universităţi cu profil artistic din ţară, s-a derulat în intervalul 3-5 mai, în Cluj-Napoca. Cea mai consistentă lecţie din cadrul programului derulat la Cluj a fost cea de artă medievală. Conf. univ. Dr. Bogdan Iacob a gândit o interesantă prezentare/dezbatere pe tema Aici/acum vs. atunci/acolo. Arta în şi dincolo de context în istoriografia contemporană. Studenţii au avut bucuria de a discuta şi cu Mihai Pop, director al Galeriei Plan B şi curator cu o bogată activitate naţională şi mai ales internaţională.

Vizita de studiu prin Clujul istoric a fost condusă pe rând de lector univ. Dr. Attila Weisz, care a vorbit despre misiunea istoricului de artă în prelegerea Clasic şi modern în cercetarea patrimoniului construit, şi de asist. univ. drd. Tereza Pop, care a pregătit pentru studenţi o excursie iconologico – semiotică în Clujul istoric. Aşadar, în cele 3 zile de workshop, studenţii au vizitat, printre altele, principalele edificii medievale ale oraşului.

Palatul Bánffy – palat al artelor

Nu doar ca azi adăposteşte un număr impresionant de opere de artă, dar Palatul Bánffy este el însuşi o operă arhitecturală. Palatul a fost ridicat în perioada 1774-1785, de către arhitectul german Johann Eberhard Blaumann, ca reşedinţă particulară a contelui Bánffy György, devenit mai târziu guvernator al Transilvaniei.

Cel mai important edificiu baroc din Cluj-Napoca, palatul este un reper pentru arhitectura de secol XVIII din România, decoraţia arhitecturală în piatră fiind completată cu o serie de sculpturi cu valoare artistică deosebită realizate de Anton Schuchbauer. Clădirea este înscrisă la categoria A în lista clădirilor de patrimoniu arhitectural şi artistic naţional al României.

Proporţiile monumentale, suprafeţele faţadelor, balconul cu traseu semicircular, statuile divinităţilor antice, stilul elegant al tâmplăriilor şi al elementelor decorative interioare dau un aspect specific palatului, care se înscrie în curentele artistice europene ale epocii. Decorul interior original s-a păstrat cel mai bine la etajul aripii vestice.

Patrimoniul de artă universală însumează 1.456 piese de pictură, sculptură, grafică şi artă decorativă. Expoziţia permanentă a Muzeului de Artă din Cluj-Napoca se desfăşoară de-a lungul a 15 săli, situate la etajul clădirii. Pe lângă prezentarea în detaliu a istoricului clădirii şi vizita în sălile muzeului, am avut ocazia de a ne plimba şi prin catacombele palatului, închise de obicei pentru public.

În anul 2006 a fost realizat un proiect de restaurare şi refuncţionalizare a clădirii, care nu a putut fi pus în practică din cauza situaţiei juridice a imobilului, acesta fiind revendicat în proporţie de 75% de moştenitorii familiei Bánffy.

Casa Matei Corvin – o clădire unică în Cluj-Napoca

Casa Memorială Matei Corvin, recunoscută drept cea mai veche clădire laică şi unicul palat renascentist din Cluj-Napoca, a fost construită în secolul al XIV-lea, fiind amplasată în interiorul primei incinte de apărare aparţinând vechii cetăţi. Clădită în stil gotic, Casa Matei Corvin a trecut de-a lungul timpului prin modificări diverse şi adaptări la stilurile noi. Astfel, în prima jumătate a secolului al XVI-lea au fost introduse o serie de elemente arhitecturale renascentiste. Casa Matei Corvin este o clădire înaltă, cu geometrie simplă, având elemente gotice şi de stil renascentist. După cel de-al Doilea Război Mondial, clădirea a adăpostit o perioadă un colegiu, iar apoi a devenit unul dintre corpurile Universităţii de Artă şi Design, în care se ţin în continuare cursuri la departamentul de Istoria artei.

Din punct de vedere arhitectural, Casa Matei Corvin este unică în Cluj-Napoca, fiind construită în epoca de tranziţie de la stilul gotic la cel renascentist, în înfăţişarea sa regăsindu-se elemente specifice fiecăreia din aceste stiluri arhitecturale. Clădirea a trecut prin 3 restaurări. Iniţial, această a fost realizată în stil gotic, apoi, în prima jumătate a secolului al XVI-lea, sunt introduse elemente renascentiste. La sfârşitul secolului al XIX-lea este restaurată, introducându-se o serie de elemente Secession, specifice anilor 1900. De asemenea, în perioada comunistă, clădirea este restaurată din nou, renunţându-se la elementele arhitecturale specifice stilului Secession. Deşi este una dintre cele mai importante clădiri din Cluj-Napoca, aceasta nu este amenajată în scop turistic. Singura încăpere din Casa Matei Corvin care poate fi vizitată de către turişti este holul acesteia.

Alte 3 edificii-simbol din Clujul medieval

Biserica „Sf. Mihail” din Cluj-Napoca, una dintre cele mai impozante edificii de cult din România, se numără printre monumentele emblematice ale oraşului şi este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice din Transilvania. Cea mai mare parte a Bisericii „Sf. Mihail” este construită în stil gotic. De-a lungul timpului însă, interiorul acesteia a suferit mai multe restaurări în stilul baroc. De asemenea, turnul bisericii este construit în stil neogotic. În perioada reformei protestante, edificiul a deservit pe rând diverse comunităţi religioase: luterani, calvini, unitarieni. După revenirea la catolici, biserica a fost restaurată sub influenţa barocului de către artiştii Johannes Nachtigall şi Anton Schuchbauer. Tot atunci, cei doi artişti au realizat amvonul. În biserică încă se păstrează orga originală, realizată în stil baroc în 1753 de către meşterul sibian Johannes Hahn. Un alt element inedit al Bisericii „Sf. Mihail” din Cluj-Napoca este numărul altarelor: 11 – 5 gotice, 5 baroce şi unul neogotic.

Edificiul este o biserică gotică de tip hală, cu un cor boltit în cruce pe ogive şi flancat de altare laterale. Bolta, vitraliile şi sculpturile se remarcă prin măreţia specifică a catedralelor gotice. Deasupra porţii de intrare se află un blazon reprezentând pe Sfântul Mihail, sub el aflându-se stema Imperiului Roman. De importanţă artistică deosebită este Capela Schleunig, aflată în colţul sud-vestic al edificiului, dedicată Arhanghelului Mihail.

Turnul Catedralei „Sf. Mihail” are 80 de metri înălţime şi împreună cu crucea de 4 metri este considerat cel mai înalt turn de biserică din ţară. În cadrul vizitei noastre am avut ocazia de a urca şi în turn. În interiorul bisericii, între capela laterală nordică şi peretele navei principale, există o scară în spirală, aşa-numitele trepte regale, pe care doi oameni pot să urce şi să coboare în acelaşi timp fără să se întâlnească.

Mănăstirea franciscană din Cluj este una dintre edificiile cele mai vechi şi semnificative din oraş. Iniţial, pe acest loc a existat o mai veche biserică romano-catolică, prima din Cluj, ridicată în secolele XI-XII, dar distrusă în timpul primei invazii a tătarilor din 1241. După distrugerea acesteia, pe locul ei a fost ridicată, în perioada 1260-1290, o biserică în stil romanic târziu, refăcută în secolul al XV-lea în stil gotic. În interiorul mănăstirii se afla o bibliotecă vestită a franciscanilor, colecţie care depăşea o mie de volume. În perioada anilor 1906-1948, în mănăstire a funcţionat tipografia Sfântul Bonaventura.

Biserica reformată sau conventul franciscan se află în colţul sud-estic al incintei de apărare a oraşului medieval, nu departe de Turnul Croitorilor. Bolta stelată a navei, compusă din cinci travee, se sprijină pe stâlpi angajaţi marcanţi, frecvente în arhitectura goticului târziu, care micşorează anvergura arcelor dublou ale boltirii. Corul alungit, poligonal este acoperit de patru travee de boltă în reţea, care se sprijină pe console cu decor geometric, dintre care se remarcă cea din colţul sud-vestic cu presupusa reprezentare a blazonului cu corb al Regelui Matia Corvinul.

Cosmina M. OLTEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*