luni , 10 decembrie 2018
Home » (Inter)Național » Viaţa sub semnul fricii la Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol, „ultimul focar de românism”
Viaţa sub semnul fricii la Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol, „ultimul focar de românism”

Viaţa sub semnul fricii la Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol, „ultimul focar de românism”

Profesorii şi elevii de la Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol, singurul cu predare în limba română din capitala Transnistriei, povestesc despre presiunile la care sunt supuşi de autorităţi, care le-ar putea devasta sau închide şcoala deoarece este „ultimul focar de românism”.

Profesoara Lilia Chisin şi elevul Nicolai Romanov de la Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol au participat, ca invitaţi ai Consiliului Judeţean Alba, la Festivalul Internaţional „Lucian Blaga” organizat la Alba Iulia şi Sebeş, precum şi la Târgul de Carte Alba Transilvana, de la sfârşitul săptămânii trecute. Cu această ocazie, cei doi au povestit corespondentului Mediafax despre presiunile la care sunt supuşi de către autorităţile transnistrene dascălii liceului, singurul cu predare în limba română din capitala republici separatiste Transnistria, dar şi părinţii copiilor, pentru a-i retrage de la această unitate de învăţământ.

Lilia Chisin afirmă că acum la Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol mai învaţă 175 de elevi, iar acesta este una din cele opt unităţi de învăţământ care au mai rămas în zonă şi în care se mai predă în grafia română, respectiv în limba română.

Profesoara susţine că liceul are un nume predestinat deoarece „Lucian Blaga a fost un martir al neamului şi creaţia lui a fost în permanentă cenzură”, iar aceeaşi „soartă” o au şi cei care predau sau învaţă în liceul din Tiraspol. „Lucian Blaga a fost un martir al neamului şi creaţia lui a fost în permanentă cenzură. Aceeaşi soartă o avem şi noi, cei ce promovăm cultura şi tradiţiile româneşti în partea stângă a Nistrului. (…) În Transnistria sunt opt unităţi de învăţământ în care se mai predă în grafia latină, în limba română, în Tiraspol, Tighina, Grigoropol, Dubăsar, Doroţcaia şi Râtniţa. Dar focarul cel mai mare şi mai deranjant suntem noi, cei de la Lucian Blaga, pentru că suntem un junghi în inima capitalei acestei aşa-proclamate republici”, a spus Lilia Chisin.

Ea povesteşte că liceul în care predă a fost devastat de două ori de autorităţile autoproclamate de la Tiraspol, respectiv în 1994 şi în 2004, astfel încât se teme că astfel de practici s-ar putea repeta şi acum, pentru că separatiştii ar păstra „o tradiţie” să invadeze, din zece în zece ani, acest spaţiu în care se păstrează cultura şi limba română.

 

Părinţii elevilor, ameninţaţi cu concedierea dacă îşi trimit copiii la „Lucian Blaga”

Profesoara de limba română vorbeşte şi despre presiunile la care sunt supuşi părinţii copiilor care ar dori să studieze sau studiază la Liceul „Lucian Blaga”. „Încercăm prin toate modalităţile să atragem copiii spre acest liceu, să le demonstrăm că oferim învăţământ de calitate conform curicullum-ului naţional aprobat de Guvernul Republicii Moldova. Cultivăm dragostea de tradiţii, dragostea de limbă, dragostea de neam, ceea ce nu le place autorităţilor”, a spus Lilia Chisin.

Ea afirmă că părinţii elevilor sunt ameninţaţi uneori cu concedierea pentru a-şi retrage copiii de la liceul cu predare în limba română sau nu sunt promovaţi în anumite posturi, dând exemplul unui părinte care lucrează la o vamă din zonă şi care şi-a retras fiul de la liceu pentru a nu fi concediat. „Părintele ne-a spus când şi-a înscris copilul că are nevoie să înveţe limba română, pentru că doreşte să urmeze apoi studiile în România. Cu regret, a venit apoi şi l-a retras pentru a nu fi eliberat din serviciu”, a povestit profesoara.

Potrivit acesteia, un alt caz este al unei femei, mama unei fetiţe care învaţă în liceu, căreia i s-a propus să fie avansată ca şefă de secţie într-un spital, dar cu condiţia să îşi retragă fetiţa de la liceul cu predare în limba română. „Eu sunt şi dirigintă şi adevărul este că părinţii sunt apăsaţi, obligaţi de autorităţile locale. Acest lucru îl aflăm din convorbiri cu părinţii care ne explică faptul că li se impune să îşi retragă copiii, pentru că în caz contrar vor fi eliberaţi din serviciu”, a mai spus Chisin.

 

Autorităţile transnistrene fac presiuni şi asupra profesorilor din liceu

Profesoara de limba română susţine că presiuni indirecte se fac şi asupra dascălilor care predau la acest liceu deoarece li se impune să achite „serviciile comunale”, respectiv utilităţile, la valorile din Republica Moldova pentru a-i descuraja să mai fie angajaţi ai statului moldovean, iar în Transnistria tarifele pentru utilităţi sunt mult mai mici.

Ea adaugă faptul că există un control continuu al autorităţilor privind activitatea din liceu: „Ne deranjează faptul că de fiecare dată poate să îţi deschidă uşa liceului sau să îţi intre în clasă ba un miliţian, ba un alt reprezentant al autoproclamatei republici. Practic, nu ştii cine sunt ei, pentru ce au venit şi care este scopul lor mai departe”.

Lilia Chisin mai spune că în spaţiile publice şi în mijloacele de transport public din Tiraspol se vorbeşte doar în limba rusă, însă ea nu se teme şi nu se jenează să vorbească în limba română. „Ca vorbitor de limba română vă spun cu mâna pe inimă că eu nu mă jenez şi nu mă tem. În mijloacele de transport în comun merg uneori cu fiul meu, vorbim româneşte şi văd cum sunt aţintiţi ochii din jur asupra noastră. Nu simt presiuni directe, însă vă spun că stăm cu frica în spate”, a mai spus profesoara.

Ea recunoaşte că, deşi Transnistria este, oficial, aceeaşi ţară cu Republica Moldova, autorităţile separatiste încearcă să le impună o teamă şi să înţeleagă că „nu mai este aceeaşi ţară”. „Este aceeaşi ţară, noi aşa vorbim, dar, încet, autorităţile încercă să ne facă să conştientizăm că nu mai este aceeaşi ţară. Frica persistă”, a mai spus aceasta.

Potrivit sursei citate, la Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol, profesorii stau cu frica „în sân” că unitatea de învăţământ va fi închisă şi li se interzice să intoneze imnul, să arboreze drapelul, iar activităţile culturale se desfăşoară „cu uşile închise”.

„Stăm cu frica în sân şi nu ştim cât vom mai activa, pentru că ni s-a spus şi chiar a apărut şi în presa periodică faptul că până la 1 septembrie ne vor închide. Menirea lor este să ne închidă şi să stingă ultimul focar de românism. Nu putem intona imnul Republicii Moldova la careurile de solemnitate, pentru că suntem asistaţi de miliţieni. Acţiunile culturale le facem în liceu cu uşile închise. Limba română se vorbeşte doar în curtea liceului şi, poate, de elevii noştri acasă. În rest, chiar şi vorbitorii de limbă română evită să vorbească în stradă sau în spaţiile publice de frică”, a povestit Lilia Chisin.

Profesoara a explicat şi cât de greu le este profesorilor şi elevilor să găsească manualele şi cărţile de care au nevoie şi cum le trec graniţa republicii separatiste ascunse în bagaje deoarece riscă amenzi de până la 100 de dolari dacă sunt prinşi cu cărţi scrise în grafia latină.

Ea spune că liceul a mai primit în ultimii ani ca donaţii cărţi şi calculatoare din România şi chiar un autocar pentru transportul elevilor.

Potrivit acesteia, numele liceului poate fi scris cu grafie latină pe frontispiciul clădirii doar de un an deoarece până acum acest lucru nu fusese permis de autorităţile de la Tiraspol. „Mergând pe străzile României şi încercând să faci comparaţie cu ceea ce este în Tiraspol, ai impresia că la noi este o zonă moartă, o zonă rămasă în alte vremuri”, mai spune profesoara din Tiraspol.

Lilia Chisin mai povesteşte că la Tiraspol colegii săi vorbesc tot mai mult cu teamă despre un posibil conflict în Transnistria asemănător celui din Ucraina. „Dimineaţa începem discuţiile în cancelarie, la fel ca pe timpul sovieticilor, cu informaţia politică, adică discutăm despre ce se mai întâmplă cu Ucraina, pentru că suntem legaţi şi noi de evoluţia acestui conflict. Situaţia din Ucraina se va răsfrânge asupra noastră. Încercăm însă ca aceste emoţii negative pe care le avem să nu le ducem în faţa copiilor. Vrem, nu vrem, asta e soarta noastră şi trebuie să ne-o ducem. Marea majoritate a profesorilor, a colegilor mei, stau cu frica în sân, pentru că nu ştiu la ce să se aştepte. Sunt români şi dacă zona va fi o gubernă a Rusiei nu au ce face aici”, a mai spus Lilia Chisin.

Ea afirmă că autorităţile de la Tiraspol încearcă să închidă Liceul „Lucian Blaga” invocând faptul că nu ar îndeplini normele sanitare sau să-i impună plata unor impozite speciale pentru că ar fi o instituţie străină într-un stat străin.

„Frica noastră este că liceul va fi din nou devastat, că vom merge la liceu dimineaţa şi nu vom mai găsi nimic. Liceul este un focar, un punct vulnerabil pentru ei, un călcâi al lui Ahile pe care vor să îl stârpească”, a povestit Lilia Chisin.

 

Elevii de la Liceul „Lucian Blaga”, insultaţi de copiii vorbitori de limba rusă

Presiunile la care sunt supuşi profesorii Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol nu i-au ocolit nici pe elevii unităţii de învăţământ.

Nicolai Romanov, elev în clasa a XII-a în liceul din capitala republicii separatiste Transnistria, spune că îi este extrem de greu să studieze în limba română şi că uneori este jignit sau insultat de copiii de aceeaşi vârstă pentru că vorbeşte o altă limbă. „În rândul prietenilor nu ai copii care vorbesc în limba română. Pe stradă, la bloc, în cartier sunt doar vorbitori de limba rusă. Sunt unii care te înţeleg că înveţi acolo şi că vrei să continui să înveţi şi să trăieşti în Uniunea Europeană, dar sunt şi alţii care nu înţeleg şi care sunt cu orientare prorusă. Aceştia din urmă te insultă, îţi aruncă jigniri din cauză eşti vorbitor de limba română”, afirmă Nicolai Romanov.

Băiatul spune că în cartierul său mai sunt doar doi-trei copii care vorbesc limba română şi că îi este foarte greu să studieze deoarece nu găseşte manuale şi cărţi în grafia latină. „În Transnistria nu există biblioteci, nu există librării în care poţi să găseşti cărţi în grafie latină, în limba română. Avem o bibliotecă la şcoală, dar, din păcate, aceasta este extrem de mică şi nu întotdeauna găseşti cărţile sau manualele de care ai nevoie. Biblioteca noastră înseamnă doar câteva rafturi de cărţi. Suntem nevoiţi să venim în Chişinău sau chiar în România pentru a găsi cărţile de care avem nevoie şi să le aducem apoi cu noi în Transnistria, ascunse în bagaje”, a mai spus elevul.

De asemenea, în Tiraspol există un singur cinematograf la care nu sunt difuzate filme în limba română sau în limba engleză, ci doar în limba rusă.

Întrebat dacă părinţii săi au fost presaţi vreodată să îl retragă de la liceul cu predare în limba română, băiatul a povestit că în 2004, după devastarea liceului, părinţii i-au fost ameninţaţi că vor fi concediaţi şi astfel el a fost nevoit să înveţe o jumătate de an într-o şcoală cu predare în limba rusă din Tiraspol. „Am revenit la Liceul Lucian Blaga, pentru că vreau să urmez Facultatea de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene în România. Ulterior, vreau să mă implic în viaţa politică a Republicii Moldova, vreau să schimb situaţia actuală. Vreau ca Republica Moldova să fie un stat unitar, european, iar Transnistria să intre în componenţa acestuia”, a adăugat Nicolai Romanov.

Dan LUNGU, Mediafax

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.