Viaţa după gratii

La sfârşitul săptămânii trecute, la Miercurea-Ciuc a avut loc seminarul cu tema: „Sprijin pentru revenirea pe piaţa muncii şi integrarea în societate a persoanelor care au fost private de libertate”. Evenimentul reprezintă doar una din activităţile care servesc integrării sociale a persoanelor private de libertate, fiind parte dintr-o serie de conferinţe şi dezbateri care, în final, se vor fi desfăşurat în toate regiunile din ţară, pe tema inegalităţilor cu care foştii deţinuţi se confruntă în societatea noastră. Au fost prezenţi la acest seminar experţi ai Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, ai partenerilor naţionali SC Global Commercicum Development SRL şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, precum şi experţi ai partenerilor transnaţionali – Irecoop Veneto (Italia) şi Instituto de Formacion Integral S.L.U. (Spania).

Doamna Lucica Munteanu, expert, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice după ce a prezentat proiectul „Viaţa după gratii” a avut amabilitatea să facă o sinteză pentru cititorii ziarului Informaţia Harghitei din dorinţa ca aceştia să înţeleagă ce se urmăreşte prin acest proiect co-finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 6 „Promovarea Incluziunii sociale”.

– Acest proiect doreşte să ajute persoanele private de libertate care ies din penitenciar. Acolo au acoperite toate nevoile – sociale, medicale, hrană şi altele – dar se pune problema ce se întâmplă cu aceste persoane după ce ies din penitenciar? Pentru că, este lucru ştiut, nu au unde să meargă. S-a constatat, prin urmare, că aceste persoane cu probleme au nevoie de ajutor pentru a se putea reintegra pe piaţa muncii şi nu numai. Este foarte greu să-şi găsească o slujbă, ştiut fiind că asta este greu şi pentru cei care nu au fost privaţi de libertate. Ce aşteptăm de la acest proiect? Aşteptăm – spunea d-na Lucica Munteanu – ca aceste persoane să fie ajutate în momentul în care părăsesc penitenciarul. Pentru acest lucru prin proiect s-au făcut multe acţiuni, şi anume: am avut acţiuni de formare profesională – 1.500 de deţinuţi au participat la cursuri de calificare în diverse meserii; acţiuni de formare a specialiştilor care lucrează cu deţinuţii în penitenciar; formarea specialiştilor din direcţiile de asistenţă socială oferindu-le acestora mai multe noţiuni pentru a putea lucra cu aceste persoane; am avut acţiuni de formarea specialiştilor din serviciile de probaţiune şi, nu în ultimul rând, trebuie să amintesc de parteneriatele regionale – s-a discutat cu direcţiile penitenciare, AJOFM-uri, direcţiile de asistenţă socială, ONG-uri, instituţii de învăţământ din toate cele 8 regiuni ale ţării, altfel spus, cu toate instituţiile statului. Prin acest proiect care se va încheia în luna mai 2014 se pun nişte cărămizi la construcţia societăţii în care persoanele private de libertate nu vor mai fi defavorizate şi vor fi ajutate să nu ajungă din nou în penitenciar. Trebuie să vă spun că la noi în ţară angajatorii care lucrează cu deţinuţi pe perioada detenţiei acestora, după ce se liberează nu mai sunt acceptaţi la lucru de aceeaşi angajatori pe motivul că ieşiţi din rigoarea penitenciarului aceştia nu mai sunt, nu mai pot fi consideraţi de încredere. E mult, e puţin ceea ce vom obţine în final, nu ştiu, un lucru însă este cert, şi anume că nu realizăm nimic dacă stăm pe loc – a conchis d-na expert Lucica Munteanu.

În cadrul seminarului de la Miercurea-Ciuc au mai vorbit: d-l Giovanni Pizzera, expert, Irecoop Veneto – despre politicile italiene de reintegrare profesională a deţinuţilor şi a foştilor deţinuţi; d-l Giovanni Lunghi, expert, Irecoop Veneti – despre politicile italiene în domeniul delincvenţei juvenile; d-l Antonio Zamberlan, preşedinte Cooperativa Federsolidarietá Treviso, d-na Adina Cerepaniuc, expert, Instituto de Formacion Integral – despre modelul spaniol de reintegrare socială şi reinserţie pe piaţa muncii a persoanelor aflate în detenţie şi liberate. Au fost prezentate, de asemenea, exemple de bună practică de la nivel local privind promovarea ocupării, formării şi incluziunii sociale în rândurile deţinuţilor şi persoanelor liberate din detenţie.

Am reţinut, printre altele, că speranţa şi dorinţa celor ce derulează acest proiect este ca prin cointeresarea tuturor instituţiilor şi angajatorilor persoanele care părăsesc penitenciarul să primească ajutorul necesar – un loc de muncă şi un adăpost – până în momentul în care se vor putea întreţine singuri pentru a nu fi în situaţia de a se reîntoarce după gratii.

AURELIA ILUŢ

Comentarii:

comentarii