Urşii harghiteni au ajuns în dezbaterea Colegiului Prefectural | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 29 noiembrie 2021
Home » Societate » Urşii harghiteni au ajuns în dezbaterea Colegiului Prefectural
Urşii harghiteni au ajuns în dezbaterea Colegiului Prefectural

Urşii harghiteni au ajuns în dezbaterea Colegiului Prefectural

În şedinţa Colegiului Prefectural din această săptămână s-a vorbit şi despre problema urşilor din judeţul nostru, adică despre pagubele produse de aceştia şi… cam atât. N-a fost trasă nici o concluzie, vorbindu-se doar despre urşi şi dacă omul este mai vinovat decât animalul. Dar să vedem ce s-a întâmplat…

Prolog

La mijlocul lunii octombrie, mai exact pe data de 13, preşedintele Consiliului Judeţean, Borboly Csaba, înainta o adresă prefectului județului prin care solicita convocarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) pentru a se dezbate problema urşilor care fac din ce în ce mai multe daune în judeţ. Pe lângă cererea de convocare, Borboly Csaba a prezentat şi câteva date statistice referitoare la pagubele provocate de urşi.
Ulterior acestei cereri, în decursul lunii trecute, Biroul de Analiză şi Sinteză pentru opinare din cadrul Consiliului Judeţean Harghita a realizat un Proiect-Raport – Daune provocate de urşi în judeţul Harghita.

Acest proiect a fost elaborat pe o serie de date provenite de la instituţii publice, organizaţii neguvernamentale, asociaţii de vânători, din presă, dar şi din prevederile legii actuale. Totodată, acesta se află, încă, în dezbatere publică, fiind postat pe site-ul Consiliului Judeţean: www.judetulharghita.ro.

După ce se face o mică introducere – în care se vorbeşte despre nevoia coabitării oamenilor cu jivinele în întinsele zone împădurite ale judeţului – şi se prezintă cadrul legislativ, se trece la situaţia actuală.

 Între 800 şi 1.300 de urşi în judeţ

Astfel, din acest raport se poate afla că populaţia de urşi din judeţ, din estimările asociaţiilor de vânătoare, se ridică la peste 1.300 de exemplare; iar din estimările Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Harghita numărul indivizilor este între 800 şi 900.

Suprafaţa domeniilor de vânătoare din judeţ se ridică la 600.000 de hectare şi, conform metodologiei Inspecţiei Silvice şi de Vânătoare a judeţului Harghita elaborate în 2010, ideal ar fi ca la o mie de hectare să existe un urs. Astfel, numărul optim al acestor animale ar trebui să fie de 600.

Însă preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Rurală a Consiliului Judeţean Harghita este de părere că ar fi mult mai relevantă compararea numărului de daune provocate de urşi pentru a putea stabili numărul optim al acestora, iar în funcţie de aceasta să fie acordate autorizaţiile de vânătoare.

În ceea ce priveşte daunele provocate de animalele sălbatice se menţionează punctul de vedere al APM Harghita. Conform acestei instituţii, numărul crescut de daune provocate de animalele sălbatice se datorează producţiei scăzute de ghindă, dar şi creşterii cultivării porumbului pentru siloz.

Se aminteşte şi faptul că în cursul acestui an au fost raportate 208 daune, din care 142 au fost provocate de urşi. Acest număr este aproape dublu faţă de întreg anul 2013, când s-au înregistrat 84 de daune provocate de urşi.

În acelaşi timp, din datele Direcţiei de Sănătate Publică Harghita reiese că în acest an 15 persoane au necesitat îngrijiri medicale în urma atacurilor de urs (7 persoane au fost internate la Miercurea-Ciuc; câte 3 la Topliţa şi Gheorgheni şi două la Odorhei).

În continuarea raportului se vorbeşte despre dificultatea obţinerii despăgubirilor. Conform legii în vigoare, păgubitul trebuie să raporteze daune în termen de 24 de ore, iar actele trebuie depuse pe raza localităţii în care s-a produs dauna. „Aceste 24 de ore reprezintă o perioadă scurtă, mai ales dacă păgubitul nu locuieşte în centrul comunal sau dacă paguba a avut loc într-o altă localitate. În aceste situaţii raportarea pagubei presupune timp, dar şi cheltuieli băneşti. Se propune modificarea prezentei legislaţii, astfel ca dauna să poată fi raportată la numărul de urgenţă 112. De asemenea, se propune ca şi cheltuielile survenite ca urmare a raportării să poată fi recuperate”, se precizează în raport.

 Concluziile şi propunerile proiectului

Din cadrul Proiectului-raport nu puteau lipsi nici concluziile şi propunerile. Iar un prim aspect în acest sens îl are reglementarea populaţiei de urşi. „Suprapopularea este provocată de lipsa de exemplare mature de masculi, care de-a lungul procesului reproductiv înlătură puii slabi, astfel ţinând sub control numărul populaţiei de urşi. În urma lipsei de exemplare mature, puii de 3-4 ani ajung femele mature. La vârsta de doi ani, puii îşi părăsesc mamele şi încep să se aventureze pe lângă teritoriile locuite de oameni, deoarece obţinerea hranei este mai uşoară aici. Acest tip de comportament se transmite generaţiilor tinere de urşi.

Soluţia este diminuarea numărului de exemplare tinere, iar vânarea exemplarelor mai mari de 200-250 puncte să fie interzisă. (…) Ar fi importantă actualizarea cotelor de vânătoare pentru exemplarele de trofeu, cât şi pentru cele cu o valoare mai redusă. (…) Pe lângă acestea ar fi de dorit ca autorizaţiile de vânătoare să se acorde în funcţie de daunele raportate, respectiv să se hotărască în funcţie de animalele deja vânate”, se propune în raportul realizat de Consiliul Judeţean.

În ceea ce priveşte paşii de urmat în cazul vătămării de persoane se consideră ca fiind necesară posibilitatea de intervenţie imediată. În prezent, pentru a se interveni este nevoie de un ordin ministerial care să permită acest lucru, ceea ce durează câteva zile.

Totodată, pentru a preveni vătămările se recomandă campanii de informare pentru populaţie, mai ales în acele localităţi unde prezenţa urşilor este frecventă, despre modul de viaţă al acestora şi, mai ales, despre măsurile de siguranţă care trebuie luate.

În cadrul raportului sunt citaţi şi experţii din cadrul proiectului LIFEURSUS, care, pentru preîntâmpinarea daunelor provocate de animalele sălbatice, propun: respectarea regulilor de păşunare, mai ales în cazul păşunatului nocturn şi celui din păduri şi interzicerea lăsării nesupravegheate a animalelor; animalele domestice trebuie ţinute în spaţii protejate, grajduri şi coteţe încuiate; semnalizarea înainte de începerea procesului de recoltare prin intermediul pazei, a gardurilor electrice sau a dispozitivelor sonore, iar recoltarea să aibă loc la timp; în cazul introducerii de noi culturi, să se facă studii cu privire la posibilităţile de protejare a acestora.

Tot printre propuneri se află şi reanalizarea legislaţiei europene din domeniu.

În finalul raportului se recomandă şi câţiva paşi de urmat. Astfel, se vorbeşte despre ceea ce ar trebui să facă: Asociaţia de Dezvoltare Rurală a Consiliului Judeţean, administraţiile locale, composesoratele, asociaţiile din sfera silvică, persoanele fizice. De asemenea, se recomandă şi o serie de schimbări în HG 1679/2008.

(În numărul următor vom arunca o scurtă privire asupra Raportului privind problemele create de urşii din judeţul Harghita prezentat de Agenţia pentru Protecţia Mediului şi vom insista asupra discuţiilor din cadrul Colegiului Prefectural)

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.