„Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului să fie pentru tot românul o lecţie din care să învăţăm ce înseamnă patriotismul, ce înseamnă păstrători ai limbii, ai culturii şi ai tradiţiilor româneşti” | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 18 septembrie 2018
Home » Cultură » „Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului să fie pentru tot românul o lecţie din care să învăţăm ce înseamnă patriotismul, ce înseamnă păstrători ai limbii, ai culturii şi ai tradiţiilor româneşti”
„Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului să fie pentru tot românul o lecţie din care să învăţăm ce înseamnă patriotismul, ce înseamnă păstrători ai limbii, ai culturii şi ai tradiţiilor româneşti”

„Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului să fie pentru tot românul o lecţie din care să învăţăm ce înseamnă patriotismul, ce înseamnă păstrători ai limbii, ai culturii şi ai tradiţiilor româneşti”

„Pe lângă problemele care sunt ridicate de reprezentanţii comunităţilor istorice, din diaspora, de fiecare dată, aici, la Izvoru Mureşului, se spune lucrurilor pe nume”

O nouă ediţie a Universităţii de Vară a Românilor de Pretutindeni a început ieri, la Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului. Zeci de reprezentanţi ai comunităţilor istorice româneşti din jurul frontierelor ţării şi Balcani, ai diaspora, ai românilor din Harghita şi Covasna, tineri din Republica Moldova şi din ţară au participat la deschiderea oficială a celei de-a XVI-a ediţie a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului. Tema din acest an este: „România şi românii de pretutindeni, în anul Centenarului Marii Uniri”. Până sâmbătă, se vor dezbate problemele românilor din comunităţile istorice din jurul frontierelor şi din Balcani, dar şi situaţia celor din Covasna şi Harghita ori a romano-catolicilor din Moldova şi se va încerca găsirea de soluţii, ce vor fi prezentate autorităţilor competente ale statului român în vederea soluţionării lor.

În deschiderea universităţii, după Imnul Naţional şi cuvântul de bun venit al directorului Centrului Cultural Topliţa, dr. Costel Cristian Lazăr, Preasfinţitul Părinte Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei, a vorbit despre ce simbolizează această Universitate de Vară a Românilor de Pretutindeni. „Astăzi, (…) românii de pretutindeni s-au strâns în acest leagăn al spiritualităţii româneşti de la Mănăstirea de la Izvoru Mureşului pentru a împărtăşi bucuria Centenarului şi bucuria sărbătoririi Sfântului Ştefan cel Mare şi Drept al românilor. El (n.n. – Ştefan cel Mare) a fost numit bun, mare şi sfânt pentru că încă din viaţă a apărat tot ceea ce numim noi spiritualitate românească, cultură şi limbă. Nădăjduim că această universitate de vară să fie o filă în istoria neamului românesc, odată cu Centenarul şi sărbătorirea sfinţilor canonizaţi”, a declarat Preasfinţitul Andrei.

„Într-o societate în care de multe ori suntem atât de izolaţi, biserica este instituţia divino-umană care-şi strânge credincioşii şi fiii naţiunii române la pieptul său. De aceea, îl rugăm pe bunul Dumnezeu ca această lucrare misionară a poporului român, Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, să fie pentru tot românul o lecţie din care să învăţăm ce înseamnă patriotismul, ce înseamnă păstrători ai limbii, ai culturii şi ai tradiţiilor româneşti”, le-a spus episcopul Covasnei şi Harghitei participanţilor.

Dr. Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a vorbit în intervenţia sa despre cele 15 ediţii ale universităţii, amintind că se împlinesc 20 de ani de la prima manifestare ce a avut loc sub acest nume la Mănăstirea Făgeţel, în 1998, iar în decursul anilor şi-a câştigat un loc specific în cadrul proiectelor asemănătoare. „Dacă ediţia din anul acesta este a XVI-a, practic anul acesta se împlinesc două decenii de la prima ediţie a Universităţii de Vară care a avut loc la Făgeţel, iar din 1999 la Izvoru Mureşului. Aşa cum am precizat, această universitate de vară are un loc specific în cadrul proiectelor asemănătoare. Pe lângă problemele care sunt ridicate de reprezentanţii comunităţilor istorice, din diaspora, de fiecare dată, aici, la Izvoru Mureşului se spune lucrurilor pe nume. Se fac generalizări ale exemplelor de bună practică, dar în acelaşi timp se fac şi referiri critice la multele şi gravele problemele care îşi aşteaptă rezolvarea atât pentru românii din comunităţile istorice, cât şi pentru cei din comunităţile multietnice şi pluriconfesionale din ţară. (…) Aşteptăm şi în acest an, cu încredere, o recoltă bogată de propuneri, de sugestii care vor fi centralizate în rezoluţia pe care o vom adopta în final (şi care va fi înaintată Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului României). Chiar dacă oamenii politici nu au dat buzna la proiectul nostru, suntem încrezători că până la finalul cursurilor, parlamentari, europarlamentari, demnitari, prefecţii judeţelor, reprezentanţii societăţii civile şi academice îşi vor spune părerile, iar cursanţii vor putea avea un dialog interactiv pentru societatea românească în Anul Centenarului. Sperăm de aceea că şi proiectul din acest an să constituie o cărămidă la ceea ce au însemnat ediţiile din ultimele două decenii privind românitatea, solidaritatea, apartenenţa noastră la ceea ce este istorie, cultură, suflet şi credinţă românească”, a declarat dr. Ioan Lăcătuşu.

Vlad Cubreacov, preşedintele Asociaţiei „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova, a trecut în revistă evoluţia situaţiei drepturilor minorităţilor româneşti din jurul graniţelor şi Balcani, a persoanelor aparţinând comunităţilor din diaspora în ultimul an, de la ediţia anterioară a universităţii. Pentru început a analizat ce a reuşit statul român să facă în favoarea comunităţilor istorice şi diasporei româneşti. „Cel mai important lucru este dublarea bugetului destinat organizaţiilor aparţinând persoanelor de origine română atât din comunităţile istorice, cât şi din diaspora. Creşterea de la 7.000.000 la 15.255.000 de lei e un progres vizibil. De asemenea, un progres mare este acordarea de sprijin de către Ministerul Afacerilor Externe comunităţilor locale şi administraţiilor locale, în general, din România pentru înfrăţirea administrativă cu oraşe, comune, sate, raioane din Republica Moldova, în special. Am ajuns la peste 529 de parteneriate administrative numai din Republica Moldova, dar şi din Ucraina, din Serbia, din Bulgaria. (…) Avem un progres vizibil (n.n. – în urmă cu 2,5 ani erau 116 astfel de înfrăţiri)”, a spus Vlad Cubreacov. De asemenea, acesta a arătat că aproximativ 200 de localităţi din Republica Moldova au semnat declaraţiile de unire cu România.

Preşedintele Asociaţiei „Răsăritul Românesc” a punctat faptul că există progrese care se datorează şi altor guverne sau parlamente. „Adoptarea la 13 octombrie anul trecut a unei noi legi privind protecţia minorităţilor naţionale în Albania, în care aromânii sunt recunoscuţi ca minoritate românească, cu posibilitatea ca Guvernul României să le acorde acestor confraţi ai noştri sprijin cultural, identitar consistent este un progres şi un exemplu bun de urmat pentru celelalte patru state balcanice în care românii sud-dunăreni sunt prezenţi istoric”, a declarat Vlad Cubreacov.

Acesta a vorbit şi despre regresele în ceea ce priveşte drepturile românilor din comunităţile istorice întâmplate în anul ce a trecut de la ultima universitate de vară. „În Ucraina, drepturile românilor au fost limitate prin adoptarea unei noi legi a educaţiei. Articolul 7 suprimă practic învăţământul gimnazial, liceal, universitar sau postliceal în limba română, cum el există de peste 250 de ani, mai ales în Ţinutul Herţa, în nordul Bucovinei, în Transcarpatia, dar şi în fosta regiune Ismail, actuala parte răsăriteană a regiunii Odessa. De asemenea, suprimarea legii privind bazele politicii lingvistice de stat din Ucraina de către Curtea Constituţională de la Kiev înseamnă anularea statutului de limbă oficială pe care româna l-a avut în regiunea Transcarpatia, în mai multe raioane din regiunea Cernăuţi şi în peste 100 de comune cu majoritate românească. (…) Autorităţile centrale de la Kiev, în războiul pe care îl au cu Federaţia Rusă, din păcate creează victime colaterale şi românii sunt printre acestea”, a spus Vlad Cubreacov.

Totodată, situaţia românilor din Serbia este complicată. Iar românii din Ungaria şi Bulgaria „fac în continuare obiectul politicilor şi practicilor asimilaţioniste”. (Despre situaţia din ţările amintite mai sus vom reveni în numerele viitoare.).

La deschiderea oficială a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului a fost prezent şi Veaceslav Şaramet, secretar de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, care a amintit că instituţia pe care o reprezintă a sprijinit de fiecare dată această manifestare şi a explicat că activitatea principală de la minister este finanţarea de proiecte, „fie că vorbim de educaţie, cultură, spiritualitate sau mass media. Secretarul de stat a spus că ministerul pe care îl reprezintă este unul nou, fiind înfiinţat anul trecut, „dar ne-am propus lucruri mari”. „De exemplu, anul acesta, faţă de anul trecut, am dublat bugetul proiectelor. Mai mult decât atât, pe lângă clasicii piloni pe care îi aveam – mass media, spiritualitate, cultură şi educaţie – am înfiinţat şi un pilon separat – pilonul Centenar. Un pilon în care trebuie să recunosc şi să vă mărturisesc că au venit foarte multe propuneri de proiecte, foarte multe asociaţii active. Şi atunci când vorbim despre comunităţile istorice, există un sprijin real către mass media de limba română din jurul graniţelor. Se duce un buget destul de consistent şi către asociaţiile din Republica Moldova. Spre exemplu, anul trecut, din bugetul total de proiecte 25% au plecat pe proiecte şi acţiuni desfăşurate în Republica Moldova”, a spus secretarul de stat.

Veaceslav Şaramet a amintit că în această perioadă este în desfăşurare încă un proiect de-al ministerului: Taberele ARC, în cadrul cărora copii din comunităţile istorice şi Republica Moldova vin în România. „Anul acesta a fost mărit numărul copiilor care participă, de la 2.000 la 3.000 de copii care vor ajunge în România”.

„Un alt proiect este proiectul Centenar prin înfrăţiri. În An Centenar ne propunem să fim activi şi pro-activi pentru a înfrăţi localităţile din România cu cele ale românilor din jurul graniţelor şi astfel să fie născute şi date mai departe idei şi proiecte noi”, a spus secretarul de stat.

De asemenea, Veaceslav Şaramet le-a spus participanţilor la universitate că demersurile pentru acordarea burselor pentru copiii etnicilor români din Ucraina sunt pe ultima sută de metri. „Nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria modernă a României să se dea burse în afara României. Ştiţi foarte bine, se dau burse de studii în ţară. (…) Este pentru prima dată când dăm efectiv bani din bugetul României în afara ţării pe burse. (…) Nu s-a mai întâmplat lucrul acesta şi eu cred că o să reuşim. (…) Dorim să o facem an de an, să devină o chestiune sistematică astfel încât copiii noştri care învaţă în Ucraina să simtă sprijinul real, direct al Ţării Mame”, a explicat Veaceslav Şaramet.

Ieri, în cadrul Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului a fost dezbătută tema „România şi românii de pretutindeni, în anul Centenarului Marii Uniri”.

Cea de-a XVI-a ediţie a Universităţii de Vară este organizată de Centrul Cultural Topliţa (instituţie subordonată Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale), împreună cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, în parteneriat cu Asociaţia „Răsăritul Românesc” din Chişinău, Alianţa pentru Centenar şi Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud-Estul Europei, cu sprijinul financiar al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni şi al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Primăria comunei Voşlăbeni şi Centrul Cultural Topliţa.

Ştefan PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.